Având în vedere că bunicul matern era belgian, mi-am dorit de mic copil să ajung în Bruxelles, orașul lui de baștină. Rămăsesem singurul din familie care nu ajunsese acolo. Uite că în această iarnă s-au aliniat planetele și am purces în capitala Europei.

Bruxelles – o primire înfrigurată

Vineri dimineață pe la două și ceva am plecat de acasă să prindem avionul ce urma să plece la ora 6. Nu mai zburasem dinainte de pandemie și nu știam care mai sunt condițiile din aeroport: cozi la predarea bagajului de cală, la controlul de securitate etc. Când am ieșit din bloc să luăm Bolt-ul ni s-a părut frig. Când am coborât din avion pe aeroportul din Charleroi (debarcarea s-a făcut direct pe pistă, lângă terminal) ne-am schimbat părerea despre temperatura din București. Acolo geamurile mașinilor erau înghețate. Și pentru că frigul pătrunzător nu era suficient, autobuzele Flibco ce fac legătura între Aeroportul Bruxelles Sud – Charleroi și Gare du Midi nu funcționau în acea zi. A trebuit să stăm la coadă la automatul de bilete, să luăm un autobuz până la gara locală și de acolo un tren până în Bruxelles (45€).

Prima plimbare prin oraș

Google Maps zicea că de la Gară până la hotel sunt doar două stații de tramvai așa că am ales să parcurgem distanța pe jos. Da, dar stațiile lor sunt un pic mai lungi decât ale noastre așa că am avut nevoie de cca. jumătate de oră să ajungem. Fiind abia 10.30 camera noastră nu era gata. Am lăsat bagajele la recepție și am pornit să luăm pulsul orașului. Primul obiectiv a fost Grand Place sau, mai pe românește, Piața Mare. Ne-am plimbat pe străzi, ne-am oprit să mâncăm, undeva la un colț de stradă, niște cartofi prăjiți. Unii spun că sunt prăjiți în grăsime animală în loc de ulei de floare. Cât de adevărată este această informație nu am de unde să știu, dar în orice caz sunt muult mai buni decât cei de la fast-food-urile românești.

După ce ne-am potolit foamea, am ieșit și pe celălalt colț am văzut un local cu gofre. Am comandat gofre de Bruxelles cu topping-uri diferite ca să încercăm mai multe variante. Fiind prima încercare ni s-au părut delicioase, dar am mâncat în zilele următoare unele mult mai bune.

În plimbările noastre am mai trecut pe biserica Sf. Gudula și Mihai și pe la Jeanneke-Pis.

Bruxelles - Jeanneke-Pis

Am revenit la hotel fix la 14.30 și am tras o repriză de somn ca să ne refacem forțele după o noapte nedormită. Pe seară am ieșit iar la plimbare și am ajuns la Târgul de Crăciun din fața Bursei. Am mâncat un cârnat cu ceapă și am continuat să ne plimbăm. Am ajuns la biserica Sf. Ecaterina în fața căreia am dat de un alt Târg de Crăciun. Deși era cam 9 seara biserica era încă deschisă și am putut să o vizităm. Asta spre deosebire de majoritatea bisericilor din România care se închid după terminarea slujbei.

Bruges

A doua zi am plecat la Bruges. Ne-am dus în Gare de Midi de unde am luat un tichet pentru 10 călători. Am completat primele 3 rânduri și am așteptat trenul. Deoarece era foarte aglomerat a fost cât pe ce să rămânem în gară. Am reușit totuși să ne urcăm și după o oră eram la Bruges. Ajunși la destinație am avut surpriza să descoperim că în anumite week-end-uri circulau autobuze gratuite. Am luat o astfel de linie la întâmplare și am coborât la Catedrala Saint-Sauveur. Nu am putut să o vizităm deoarece se poate intra doar la anumite ore, iar următorul moment de acces era peste mai bine de o oră.

Am plecat spre piața centrală și, deși părea aproape nu am reușit să ajungem chiar așa de repede pe cât ne așteptam. Strada pe care am pornit era una comercială, dar pe lângă o grămadă de magazine mai mult sau mai puțin atractive, erau și foarte multe ciocolaterii. Eee, la astea era mai greu să te abții să nu intri, mai ales că în unele dintre ele puteai să și guști bucățele de ciocolată. Am trecut și pe lângă câteva căsuțe de lemn, un mini târg de sărbători. Ajunși în Grote Markt am dat peste alt Târg de Crăciun. Aici am mâncat cârnați, tartiflette și, evident, cartofi prăjiți. Ne-am mai învârtit puțin prin centru și am plecat înapoi spre stația de autobuz. Pe drum ne-am oprit la un magazin de gofre, am luat de data unele de Liege, și ele au reprezentat tortul pentru ziua soției.

Bruges
La mulți ani! Te iubesc!

Ixelles. Atomium. Mini Europa.

Duminică dimineață am plecat să vedem un cartier mai puțin turistic din Bruxelles și anume Ixelles. Cei care mi-ați citit cartea știți că familia mea este legată de această comună a capitalei Belgiei. Pentru cei care nu știu, Bruxelles este împărțit în 19 comune asemănătoare sectoarelor noastre. Am fost mai întâi să vedem casa unde a locuit mama mea de la naștere până în decembrie 1947 când a venit în România. De acolo am mers în Sq. du Souvenir pentru a vedea un Memorial dedicat morților din Ixelles căzuți în Război. Unul dintre numele săpate în piatra monumentului este al bunicului meu matern. De acolo am plecat spre Cimitirul din Ixelles, unde bunicul își doarme somnul de veci.

De acolo am luat un tramvai până la Atomium, unul dintre simbolurile orașului Bruxelles. Singurul motiv pentru care doream să intrăm era panorama de la bila superioară, dar fiind nor și ceață am renunțat. După câteva poze, am mers alături, la Mini Europa. Aici, printre clădirile reprezentative ale întregii Europe ne-a prins prima ninsoare din această iarnă. La plecare ne-am oprit în Docks Bruxelles să încercăm și fast food-ul belgian.

Gand/Gent

Pentru că mai aveam patru călătorii cu trenul luni am fost la Gand sau Gent. Prima variantă e denumirea franceză, iar a doua este cea flamandă. Cum orașul este în zona olandeză a țării bănuiesc că numele corect este cel din urmă. Dar pentru că eu sunt pui de francofonă și francofilă prefer să folosesc varianta valonă. Acolo, Google Maps în loc să ne ducă la cea mai apropiată stație de tramvai, adică fix în fața gării, ne-a pus să mergem o stație pe jos.

Ajunși în centru, am urcat în turnul Belfort. Aici biletul de intrare este 10 Euro, dar cei cu vârste între 13 și 18 ani plătesc doar 1,3€, iar persoanele cu handicap nu plătesc nimic. E totuși dificil pentru cei cu handicap locomotor deoarece până la primul etaj nu se poate ajunge decât pe niște scări în spirală. De acolo există lift pentru următoarele etaje.

Ne-am plimbat puțin prin centru și ne-am întors la Bruxelles. Am vrut să ajungem la un restaurant All You Can Eat, dar deschidea abia seara și era încă devreme. Am ajuns într-un alt târg de Crăciun care s-a dovedit că era o continuare a celui văzut în prima seară în fața bisericii Sf. Ecaterina, doar că acesta era pe lateral și era mult mai mare. Aici am mâncat un sandwich raclette foarte bun.

A doua zi, pe la 5 dimineața ne-am luat bagajele și am plecat spre aeroport. Mica noastră escapadă s-a încheiat. Ne-a plăcut mult Belgia, poate vom mai reveni, dar este o țară foarte scumpă. Comparând, aceste 4 zile la Bruxelles ne-au costat cât 8 zile în Turcia.

Dacă ți-a plăcut acest articol, nu uita să îi dai un LIKE și să-l distribui pe reţelele sociale. De asemenea pentru a vedea și următoarele mele postări apreciază pagina de Facebook sau abonează-te la notificări. Mulțumesc!

cartepedia.ro

Vlad Robert M. Lutic

Blogger, scriitor, jurnalist.

0 comentarii

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lutyk.ro is using WP-Gravatar

%d blogeri au apreciat: