Sunt convins că în România toată lumea ştie să facă zacuscă. Şi la fel de convins sunt de faptul că fiecare are propria reţetă.
Am gustat ce se găseşte în comerţ dar nu am găsit nimic pe gustul nostru. Aşa că am hotărât, ca după o pauză de 2 ani, să facem noi, acasă. Este o reţetă pe care o făceau ai mei părinţi în copilărie şi la care am venit cu propriile noastre îmbunătăţiri.
Ingrediente pentru zacuscă:
- vinete – 5 kg
- gogoşari – 5 kg
- ceapă – 1 kg
- bulion – 800 g
- morcovi -3 sau 4 buc ( mari )
- ciuperci – 1 conservă ( mare)
- ulei de floarea soarelui – 1 sau 1,5 l
- sare şi piper – după gust
Reţeta iniţială era cu 3 kg de ceapă şi fără morcovi sau ciuperci. Acestea din urmă au ajuns în mâncare în amintirea unei alte reţete de zacuscă din copilărie: zacuscă de ghebe. Din păcate aceasta nu mai ştiu cum se face şi nici nu mai am curaj să cumpăr ghebe de la rromii care le vând pe stradă, aşa cum cumpărau bunica şi tata. Morcovii au rolul de a mai reduce aciditatea cepei.
Mod de preparare:
Primul pas, se coc vinetele şi gogoşarii. Când eram copil, părinţii făceau această operaţiune pe flacăra de la aragaz. Gogoşarii se pot face la fel de bine la cuptor, sau prăjiţi. Cei care locuiesc la curte sau au posibilitatea să meargă la ţară pot pregăti vinetele şi gogoşarii pe grătar.
Se curăţă de coajă şi se toacă după gust. Dacă vă place să simţiţi bucăţi de vânătă şi/sau gogoşari tocaţi legumele manual. Dacă preferaţi o pastă atunci le băgaţi la robot. Nici măcar nu trebuie făcute toate odată. Coaceţi, curăţaţi şi tocaţi vinetele, le băgaţi într-o pungă şi apoi le puneţi la congelator. Procedaţi la fel şi cu gogoşarii. Când aveţi timp, le scoateţi de la congelator, le lăsaţi să se dezgheţe şi să se scurgă.
Curăţaţi ceapa şi morcovii. Ceapa o tocaţi mărunt iar mocovii îi daţi pe răzătoare. Puneţi ceapa la călit într-o cratiţă mare. De preferat ca între flacără şi cratiţă să puneţi o placă de fontă pentru a evita lipirea. Când ceapa e aproape gata, adăugaţi morcovii. Când ceapa este călită, adăugaţi vinetele şi gogoşarii şi lăsaţi la fiert.
ATENŢIE! Compoziţia are tendinţa de a se lipi pe fundul cratiţei, adică trebuie să staţi lângă ea şi să amestecaţi destul de des cu lingură de lemn.
După aproximativ 2 ore adăugaţi bulionul, ciupercile şi mai fierbeţi încă pe atât. Zacusca e gata atunci când fierbe cu bule mici, fără lichid.
Când consider că zacusca e gata, pun borcanele spălate şi şterse la cuptor, la o temperatură de cca. 100 grade pentru 10-15 minute până când nu mai pot să ţin mâna pe ele. Atunci opresc focul atât la cuptor cât şi la zacuscă. Pun o tigăiţă (sau orice suport de metal) pe ochiul de lângă cratiţa de zacuscă şi scot câte un borcan din cuptor. Îl pun pe tigăiţă şi cu o lingură îl umplu. Imediat îi pun capacul şi trec la următorul borcan. Rolul tigăiţei sau al suportului metalic pe care să stea borcanul este de a prelua căldura degajată de zacusca fierbinte atunci când e pusă în borcan. În acest fel evitaţi spargerea borcanului.
Din cantităţile de mai sus îmi ies între 15 şi 20 de borcane de 400g. Anul acesta am făcut 17 borcane de zacuscă. După ce sunt toate borcanele umplute le puteţi fierbe în baie marină sau le puneţi într-un fotoliu înfăşurate în plapumă sau o pătură groasă. Deasupra puneţi o pernă mare. Ideea este să se răcească treptat, în câteva zile. Eu folosesc varianta din urmă.
Să aveţi poftă!
0 comentarii