Astăzi 6 octombrie se împlinesc 18 ani de la moartea ei şi este un moment numai bun pentru a publica o mini recenzie a cărţii Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara.
Povestea spusă de Elisabeta Rizea este o relatare a crimelor săvârşite de comunişti în comuna Nucşoara şi împrejurimi. Ea este completată de mărturia lui Cornel Drăgoi. Cele două istorisiri au fost culese şi „editate” de Irina Nicolau şi Theodor Niţu. Am pus cuvântul „editate” între ghilimele deoarece, cel puţin în cazul primei poveşti, pare doar o transcriere a înregistrării.
Nu ştiu dacă ţine de măiestria povestitorului sau de calitatea editării, dar partea a doua mi se pare mult mai uşor de citit. Aş paria pe prima variantă având în vedere că dl. Drăgoi a fost student la Litere.
Rizea sau Nandriş
În urmă cu un an citeam cartea Aniţei Nandriş: 20 de ani în Siberia, care m-a impresionat foarte mult. Poate şi pentru că cele două surori ale bunicului meu au avut aceeaşi soartă. Am început să citesc povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara cu gândul la cea a bucovinencei din satul Mahala. Din punct de vedere al istoriei cele două lucrări sunt similare, chiar complementare și constituie adevărate depoziții ale acuzării într-un eventual proces al comunismului.
Chiar dacă nu sunt ușor de citit, poveștile celor doi săteni din Nucșoara ar trebui citite de toți cei care contestă crimele comunismului.
Astfel de dezvăluiri ale victimelor dictaturii ar trebui predate în școli pentru că astfel de atrocități să nu se mai întâmple.
Goodreads și alte mărunțișuri
Așa cum am spus mai sus am comparat cartea cu cea a Aniței Nandriș căreia îi acordasem 5 stele. Dacă din punct de vedere al istoriei cele două sunt asemănătoare, din punct de vedere al ușurinței lecturii nu încape comparație. În aceste condiții nu am putut acorda mai mult de 4 stele.
Cartea apărută la editura Humanitas beneficiază de o prefață scrisă de Gabriel Liiceanu se poate comanda de pe următoarele site-uri:
Librăria Delfin, Librăriile Humanitas și Libris.ro.
În rest, vorba cântecului:
Pentru această ţară, poate să şi moară,
Fiecare dintre noi râzând.
Restul e dorinţă, de îngăduinţă,
Şi să fie pace pe pământ.
Dacă ți-a plăcut acest articol, nu uita să îi dai un LIKE și să-l distribui pe reţelele sociale. De asemenea pentru a vedea și următoarele mele postări apreciază pagina de Facebook sau abonează-te la notificări. Mulțumesc!
0 comentarii