Cred că a fost cel mai dureros concurs la care am participat până acum şi sper ca pe viitor să nu mai am parte de aşa ceva.
De prin vară am avut dureri la genunchiul drept. Nu apăreau tot timpul ci doar din când în când la coborârea unei borduri sau dacă călcam aiurea. Şi probabil că din dorinţa de a proteja piciorul drept l-am folosit mai mult pe cel stâng căci la ultimele antrenamente înainte de MRNR am simţit dureri la genunchiul stâng, lateral-exterior. Când au apărut durerile m-am oprit din alergat ca să nu forţez genunchiul şi o săptămână înainte de acest semimaraton am luat pauză.
În dimineaţa concursului am plecat cu maşina spre bisericuţa din lemn din parcul Al. I. Cuza. (fost I.O.R.) şi după ce am parcat mi-am dat cu cremă Ice Power pentru încălzirea articulaţiilor pe ambii genunchi. Mi-am făcut încălzirea în drum spre start pentru că ştiam că odată ajuns acolo timpul trece foarte repede când eşti între atâţia prieteni şi e posibil să nu mai am când să mă încălzesc. Oricum era destul de frig aşa că nu era de plimbare. Aşa cum mă aşteptam, ajuns acolo am socializat puţin şi m-am trezit că începe numărătoarea inversă a ultimelor 10 secunde înainte de start … 10 … 5 … 3, 2, 1, START!
Prima tură a trecut fără probleme, genunchiul drept nu zice nimic iar cel stâng tace şi el mâlc. La mai puţin de 500m din tura a doua, apare durerea la stângul destul de puternică. Având parcă o presimţire neagră îmi luasem tubul cu Bengay cu mine. Aşa că m-am oprit la o bancă şi am uns locul dureros şi apoi am continuat să alerg. După câteva minute crema şi-a făcut efectul şi durerea a dispărut. Dar din păcate pentru mine, nu de tot. După aproximativ încă două ture durerea avea să revină cu forţe proaspete şi asta în ciuda faptului că redusesem considerabil ritmul. Am repetat operaţiunea “Unguentul” şi am trecut mai departe. Dar efectul nu a mai fost la fel ca prima dată. Durerile mai apăreau dar de o mai mică intensitate. Era totuşi suficient ca să mă facă să mai şi merg câţiva paşi. Deja nu îmi mai puneam problema unui PB. Îmi doream doar să termin în timpul regulamentar. Pe la jumătatea turei a cincea durerea a crescut şi am dat cu Bengay pentru a treia oară dar de data asta nu a mai avut nici un efect. Am renunţat aproape complet la alergat, mai băgam câte un “sprint” în dreptul porţii de finish, aşa de ochii lumii. Ultima jumătate de tură abia mai mergeam, fiecare pas pus în pământ însemnând o nouă durere. Cu toate astea am reuşit să alerg pe ultima 100 de metri şi să termin în alergare în 3 ore şi 15 minute.

Mulţumesc organizatorilor pentru cursă, voluntarilor şi concureţilor pentru încurajări.
Azi, miercuri, e prima zi fără dureri la genunchiul buculucaş. Mâine voi încerca un mini antrenament pe scări până la etajul 8 în vederea participării la SKYRUN.

sursa foto: Smart Atletic

Comentează cu Facebook

Vlad Robert Lutic

Blogger, scriitor, jurnalist.

9 comentarii

corneliusNo Gravatar · 04/12/2013 la 6:07 PM

bv. pt cursa!

Mihai VoineaNo Gravatar · 10/12/2013 la 11:06 PM

Felicitari! Ceva de genul am patit si eu la MIB anul acesta, abia am terminat cursa si m-a durut inca vreo cateva zile dupa de abia mergeam. Iti recomand repaus, mie asa mi-a trecut.

    LutykNo Gravatar · 10/12/2013 la 11:21 PM

    Multumesc. Cat timp ai facut pauza? Acum esti ok?
    Si eu intentionez sa fac pauza pana dupa sarbatori.

MikaNo Gravatar · 16/02/2014 la 1:14 PM

Bravo pentru cursa! Aceste dureri vin de la slabiciunea muschilor din interior (core muscles) din zona pelviana. Eu alergam in parcul Floreasca 50 de ture pentru resistenta si am patit si eu ce ai patit tu si mai rau. Cauta te rog pe youtube exercitii de intarire a muschilor din interior (core muscle strengthening exercises- lower back and abdominal core muscles).
Si resistance training.
Toate cele bune!

    LutykNo Gravatar · 16/02/2014 la 4:00 PM

    Mulțumesc.
    Am făcut pauză o lună și jumătae după această cursă și apoi am reluat totul de la 0, cu alergări de 1km. Acum am ajuns la 7km și nu am probleme. Sper să rămână așa.

Sky Run 2013 – cum fu | Elucubratii in pas de … alergare · 10/12/2013 la 2:59 PM

[…] ← Maratonul reîntregirii neamului românesc – cum fu […]

2013 vs. 2014 | Elucubratii in pas de … alergare · 26/12/2013 la 2:02 PM

[…] departe de accidentări. Din cauza durerii resimțite la nivelul genunchiului stâng în timpul (semi)Maratonului Reîntregirii Neamului Românesc am decis să îmi acord o perioadă mai lungă de pauză și în consecință voi pune ghetele în […]

Semimaratonul “Intersport” Braşov – cum fu | Elucubratii in pas de … alergare · 09/04/2014 la 1:40 PM

[…] de nivel oricât de mică apar durerile de genunchi pe lateral şi amintirea încă vie a semiMaratonului Reîntregirii Neamului Românesc nu îmi dădea pace. Aşa că în ultimele săptămâni am încercat sa stau departe de orice […]

Ai ceva de comentat? Atunci, ce mai aștepți?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lutyk is using WP-Gravatar

%d blogeri au apreciat: