Povestea mea
Eram copil cand am urcat
Pe munte prima dat’
In suflet mi-a intrat
Nicicand nu l-am uitat.
Am putut iar sa ma bucur
In munti cand am urcat cu Bucur
Dar n-a durat mult
Nici acest tumult.
Am fost apoi cu scoala in excursie
Cu Satana ghid de drumetie
Iar apoi fiind deja maricel
De acasa am inceput sa plec singurel.
Ne-ntalneam cu toti-n gara
Sa facem iar o tura
Ne-astepta trenul fantoma
Sa ne duca ca pe-o turma.
O turma ce se-adapa
Din stanca abruta
Ne era la toti sete
De-o iesire ca-n poveste.
Ne stiam cu totii-n tren
Si cantam cu antren
Eram toti bucurosi
Ca vom urca voiosi.
Ne urcam in ultimul vagon
Pentru ca nasul, pardon,
Sa stie ca suntem blatisti
Cu suflet de alpinisti.
Si cand ajungeam la poale
Unii urcam prin vai agale
Altii erau mai grabiti
Urcau ca fugarti.
Au trecut anii grabiti
Noi suntem risipiti
Fiecare pe alt drum
Copii avem acum.
Cu copilul meu acum
Vreau sa plec la drum
Sa invete sus pe creste
Viata s-o respecte.
Sa invete cum sa fie
Om de omenie
Natura sa o iubeasca
Peste tot, nu doar in creasta.
Si poate ne vom reintalni
Alaturi de copii
Toti cei ce altadata
Urcam ziua toata.
Sa stam iar pe langa foc
Sa cantam pan’la soroc
Sa fie doar voie buna
In noaptea cu luna.
9 comentarii
Mitrea Catalin
· 24 februarie 2011 la 8:24 AM
cu vodca? 😛
Lutyk
· 25 februarie 2011 la 12:11 PM
Nu am mai baut de mult vodca. Poate cu bere. Sunt apuse de mult vremurile cand aveam sange in acool in loc de alcohol in sange.
Mitrea Catalin
· 23 februarie 2011 la 12:54 PM
Gogule, opreste-te la text simplu! :)) Acolo mai razbate o urma de talent, dar la versuri…sa moara calu’, ai gasit niste rime, de nici fumat si beat nu le gaseai mai bine :))
Sper sa apreciezi o critica sincera si constructiva. Nu mai incerca cu poezia, ca nu iese decat caterinca! :)) Adica, zici ca e scrisa de unu cu 2 clase maxim si cu o deficienta mentala :))) Hai nu te supara pe mine 😛
Lutyk
· 23 februarie 2011 la 3:44 PM
Nu am de ce să mă supăr. Nu am pretenţia că sunt poet, chiar dacă umblă vorba prin târg că românul e născut poet. 😀 Nu de alta da’ la mine sângele e amestecat. 😀 :))
cdmitroi
· 23 februarie 2011 la 12:18 PM
asta e din ciclul si functionarii publici fac versuri?
Lutyk
· 23 februarie 2011 la 12:35 PM
În primul rând chiar dacă sunt lucrător la stat nu sunt funcţionar public. În rândul 2 ce legătură are una cu alta? Dacă nu-ţi place, zî aşe!
cdmitroi
· 25 februarie 2011 la 12:14 PM
mai Vlade, chiar nu mai ai simtul umorului? era asa o paralela la versurile: intro balta neagra/patru ochii clipeste/ce sa fie oare/cred ca e doi peshte/, din ciclul si inginerii fac versuri. 😉
Lutyk
· 25 februarie 2011 la 12:18 PM
:)) Nu stiam faza asta cu versurile ingineresti.
Lutyk · 9 august 2010 la 9:35 AM
Ma chinuie talentu’ (5) http://bit.ly/bd9Vis via @AddToAny