Citeam acum aprox. 1 luna despre o intalnire a utilizatorilor de DSLR. De atunci tot zic ca vreau sa scriu acest articol despre fotografie dar inca nu am ajuns. Pana acum. Eu am inceput sa fac poze prin ’91-’92 cu diferite aparate in marea lor majoritate rusesti. Si relativ ieftine. Faceam poze alb-negru deoarece imi developam singur filmele si aveam aparat de marit acasa. Aparatul de marit il am si acum pe undeva prin beci si cred ca are cam aceeasi varsta cu mine, daca nu mai mare. Fiind un aparat foarte vechi nu avea posbilitatea montarii de filtre pentru reproducerea pe hartie fotografica a filmelor color. Si din cauza vechimii avea si un joc in momentul in care luai mana de pe rotitele de reglaj. Cu timpul am invatat cum sa il reglez astfel incat atunci cand luam mana de pe el poza sa iasa bine.
Aveam niste rame din placaj acoperite cu hartie neagra car ele puneam pe geamurile de la baie ca sa nu patrunda lumina de afara, puneam un placaj mai mare pe cada si pe el puneam tavitele cu solutii, iar aparatul de marit statea pe masina de spalat. Am pierdut multe nopti asa. Aparatele care le aveam atunci find cele mai ieftine de pe piata, si calitatea era pe masura. Nu de putine ori mi s-a intamplat sa sara diafragmele sau sa nu traga filmul cum trebuie si sa ma trezesc cu cadre suprapuse.
Dupa indelungi insistente si rugaminti l-am convins pe taica-miu sa-mi dea aparatul lui pe care de altfel il folosea foarte rar: un Zenit la care pe langa obiectivul original mai avea si unul mult mai mare. Nu mai stiu ce model era dar stiu ca marele avantaj al acelui aparat era ca puteam sa vad pe vizor orice modificare faceam la diafragma sau la distanta. In schimb marele dezavantaj era greutatea. Desi atunci cand l-a cumparat se gaseau deja aparate cu carcasa de plastic, taica-miu a preferat unul cu carcasa metalica deoarece era mult mai rezistent la socuri. Si asta il facea greu. Si destul de incomod atunci cand vroiai sa faci o poza repede deoarece din cauza greutatii nu il purtam de gat ci in spate, in rucsac. Incet, incet, din cauza ca nu prea mai gaseam solutii pentru filme alb-negru, am trecut la filme color pe care le dadeam la centre specializate.
Si din comoditate am renuntat la Zenit si am trecut pe aparate automate, care regleaza singure luminozitatea si distanta, dar din cauza carora iar am pierdut multe cadre deoarece uneori nu trageau bine filmul si iar ma trezeam cu poze suprapuse pe negativ. Chiar daca mi-as dori foarte mult un DSLR sau ma rog, un aparat cat de cat performant, care sa aiba SI reglaj manual pentru luminozitate si distanta pe care sa-l folosesc in special la peisaje, deocamdata nu imi permit sa dau atatia bani pe el. Intre a da 1500-2000 de lei pe o jucarie pentru mine si a cumpara diverse alte chestii pentru Edy, inclusiv jucarii, cred ca nu mai e necesar sa spun ce are prioritate. Asa ca ma multumesc cu un Canon PowerShot A520 (vezi foto). E usor de manevrat, pot face poze chiar din mersul masinii, fiind la volan.
Am ajuns recent, cum nici nu mai stiu si nici nu are importanta pe blogul lui Adrian Petrisor. Fotograf. El vorbeste aici despre cum se pot face cativa banuti din poze, incarcandu-le pe net pe anumite site-uri. Stiam de existenta unor site-uri asemenatoare dar cu poze pentru adulti si unde strangeai poze porno de pe tot net-ul si le incarcai acolo, urmand apoi sa iti promovezi galeriile de poze pentru a fi vazute de cati mai multi. Si castigai bani din asta.
Aici insa e vorba de altceva. E vorba de peisaje (montane, marine, urbane etc.), portrete si orice gen de fotografie sau chiar grafica. Sigur ca pozele mele nu se compara cu ale lui Adrian, care sunt apsolut superbe, dar ma simt dator sa incerc si eu sa vad daca pot sa scot ceva banuti din asta. Am totusi o nelamurire. In afara de conditiile privind dimensiunile pozelor, mai e una pe care nu o inteleg. Se cere ca fotografiile sa fie fara „noise”. Din umilele mele cunostinte de engleza acest cuvant inseamna zgomot. Ori spre deosebire de un filmulet, poza e statica si NU are SUNET. Cum vine asta: o poza fara zgomot? Poate ma lamureste cineva si pe mine.
P.S. toate pozele facute de mine si postate aici sau aiurea sunt „naturale”, adica nu au fost prelucrate cu Photoshop, Corel sau alte programe de specialitate.
sursa foto: ecx.images-amazon.com
7 comentarii
₤utyk
· 8 martie 2010 la 3:25 PM
poate ne băgăm şi la curs. Să trăim noi pân' la toamnă, lelilţă Ioană.
cdmitroi
· 4 martie 2010 la 3:14 PM
am aflat ca fotoshopu e un fel revelator-fixator-filtru si multe alte exchibitii pe care le faceam noi cand maream o poza, all in one. prin urmare merita sa inveti sa clickuiesti prin el. reusesti cu el sa diminuezi zgomotul, sa espomezi lumina in anumite portiuni ale fotografiei..etc.
P.S. fotografi adevarati nu reusesc sa faca bani din poze…
cdmitroi
· 4 martie 2010 la 3:11 PM
google spune tot http://www.hometechanswers.com/digital-photography/digital-photo-noise.html.
Sa faci bani din poze tre sa stii sa faci poze. Am inteles din diverse discutii ca partea cu diafragma si viteza de expunere sunt asa, un ABC al fotografiei. Fotografia trebuie sa iti transmita starea subiectului, oricare ar fi acesta, apoi, incadrarea subiectului trebuie sa fie bine determinata si bine gandita. Prin urmare trebuie experienta si multa munca.
Fotografia digitala este mult mai pretentioasa de cat cea pe film din mai multe privinte si aspecte.
Daca vrei sa inveti sa faci poze (lucru pe care si eu vreau sa mi se intample, poate ne bagam din octombrie la un curs. ce zici?
Sa vedem ce-o sa iasa - Lutyk · 4 mai 2021 la 6:16 PM
[…] selfiuri mi le-am făcut cu apartul de fotografiat pe vremea când nici nu se inventase încă termenul de “selfie”. Existau, atunci, […]
8 martie. De la pitici pentru mămici. - Lutyk · 28 martie 2021 la 3:42 PM
[…] trecută a venit un fotograf la gradiniţă să le facă poze copiilor pentru 8 martie. Acasă Edy părea destul de încântat […]
Hai Barça! | Elucubratii · 31 iulie 2012 la 1:39 PM
[…] Barcelona pe lângă mine, să nu fiu singur între javre. Ştie cineva dacă pe stadion am voie cu aparat de fotografiat? Dacă tot mă duc la meci aş vrea să fac şi nişte poze dar nu am chef să mă trezesc că mă […]
Lutyk · 30 octombrie 2010 la 7:08 PM
Despre fotografie: http://wp.me/pZx3O-4w