În urmă cu câteva zile am avut treabă prin piața Romană. Era deja întuneric afară. La coloane, niște fete împărțeau niște fluturași ce semănau cu niște semne de carte. Mi s-a părut puțin ciudat că le dădeau doar la bărbați dar nu am dat atenție. Am primit și eu unul, l-am bagat în buzunar și am mers mai departe să-mi văd de treabă. Și azi dau în buzunar de cartonașul respectiv, care era de fapt o reclamă la „cel mai mare salon de masaj erotic din România” după cum se laudă ei. Bine că al meu copil încă nu a ajuns la vârsta la care să cotrobăie prin buzunare după mărunțiș de înghețată căci altfel ar fi trebuit să stau să îi explic ce caută tanti în țâțele goale pe semnul de carte. 🙂 Oamenii sunt dotați. Au site, au pus pe fluturaș coordonatele GPS și acceptă chiar și plata cu cardul. Din reclamă reiese că au chiar și camere „sadomaso”. Ce nu înțeleg eu în legătură cu aceste camere: dacă pe masochist il masează cu biciul, cu ce fel de masaj il satisface pe sadic?
Oare fetele care împărțeau cartonașele erau chiar cele din salon? Oamenii ăștia nu se gândesc că hârtiile astea pot ajunge din greșeală pe mâna copiilor? A innebunit lupu’!
Si eu am gasit un cartonas in parbriz! Si vreo 2 luni l-am folsit exact ca semn de carte! Asta pana cand l-a prins fi-miu si l-a mototolit bine! Si atunci mi-am promis ca nu voi mai folosi asemenea semne de carte, ca deja al mic creste si va incepe sa priceapa ce se intampla cu lumea din jur! 😉
[…] Cearșafurile căzute de pe pat sunt singurele martore ale nopții trecute. Pe corp am înca urmele muscăturilor tale, mă ard și nu mă lasă să te uit … În noaptea asta mă voi preface că dorm și te voi […]
Nu îmi aduc aminte cu ce mă spălam, sau mai bine zis cu ce mă spălau părinții, în copilărie. Am totuși în ochi o sticlă de plastic semitransparent, mat, cu un lichid verde în el. Citește mai mult…
Bucuria trebuie să vină din lucruri mărunte, liniștea din suflet, iar lumina din inimă. Fie ca această sărbătoare a creștinătății să vă aducă în inimi lumină, pace și fericire, pe care să le împărțiți cu Citește mai mult…
Citind cartea Maiei Morgenstern, mi-am adus aminte de caietele de amintiri din vremea gimnaziului sau liceului numite pompos „Oracol”. Ce era un Oracol? Era un caiet cu întrebări, unele nevinovate precum: Ce filme îţi plac?, Citește mai mult…
This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish.AcceptRead More
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
4 comentarii
artistu · 25 februarie 2010 la 11:17 AM
Si eu am gasit un cartonas in parbriz! Si vreo 2 luni l-am folsit exact ca semn de carte! Asta pana cand l-a prins fi-miu si l-a mototolit bine! Si atunci mi-am promis ca nu voi mai folosi asemenea semne de carte, ca deja al mic creste si va incepe sa priceapa ce se intampla cu lumea din jur! 😉
Vlad Lutic
· 24 februarie 2010 la 10:45 AM
:))
Depinde de sotie!
bogdanic · 24 februarie 2010 la 1:43 AM
Naspa e cand cartonasele astea ajung pe mana sotiei! Sa vezi atunci masaj maso cu coada de matura sau tubul de aspirator.
O noapte cu Eugen Lovinescu - Lutyk · 28 martie 2021 la 6:41 PM
[…] Cearșafurile căzute de pe pat sunt singurele martore ale nopții trecute. Pe corp am înca urmele muscăturilor tale, mă ard și nu mă lasă să te uit … În noaptea asta mă voi preface că dorm și te voi […]