Omagiu

Majoritatea crucilor din munti sunt ale pantofarilor. Adica acei oameni care urca (cu telecabina) pe munte imbracati la costum si cu pantofi de lac si dupa 1-2 beri se dau viteji si coboara in miezul iernii pe Valea Jepilor sau pe alte trasee. Sunt oameni care in general nici macar nu stiu ce e ala un marcaj turistic, cu atat mai putin sa il urmeze pentru a ajunge la destinatie. Sunt persoane care, atrasi de mirajul muntelui, ajung pe varful lui purtati de minunile tehnicii moderne, si fara nici un pic de respect lasa gramezi de gunoaie in urma lor. Si fara niste minime cunostiinte despre ce inseamana drumetia montana ajung sa fie dati la stiri deoarece sunt rataciti sau/si morti printr-o vale.

Sigur sunt si multi montaniarzi care au “adormit” somnul de veci sub un colt de stanca. Oameni care au stiut sa iubeasca si sa respecte inaltimile montane si pe care muntele i-a pastrat la el pentru totdeauna. Pentru toti cei care au iubit muntele si al caror spirit a ramas pe creste pentru a le pazi un umil omagiu:

“Voi aceia care adormiti in munte

Voi pe care stanca dura v-a invins

O pustietate sta sa va asculte

Iar ninsoarea blanda ni se pare plans”

Comentează cu Facebook