Michael Jackson

24 noiembrie 1991 (am cautat data pe net).

A murit Freddy Mercury. Isterie generala la scara mondiala. Vanzarile de albume ale trupei Queen cresc vertiginos. Mii de oameni care nici macar nu auzisera de aceasta formatie sau chiar daca o facusera nu le placea (inclusiv cativa amici de-ai mei) devin brusc fani inraiti, cumpara toate albumele si invata versurile doar ca sa fie la moda, in pas cu lumea care deplangea moartea artistului.

18 septembrie 2000.

A murit Valeriu Sterian. Iarasi isterie generala dar de data asta la o scara mai mica. Tot felul de oameni care pana cu o zi inainte il injurau si spuneau ca ce face Valeriu Sterian e orice numai muzica nu, devin brusc mari admiratori si il elogiaza pe la toate posturile de televiziune.

25 iunie 2009.

Moare Michael Jackson. Aceasi isterie generala. La toate posturile de televiziune nu se discuta decat despre asta. Istoria se repeta. Vanzarile de albume cresc, internetul aproape se blocheaza in urma cautarilor si descarcarilor de melodii ale artistului. Mai ramane sa se spuna ca moartea lui Maical a salvat economia mondiala de la dezastru economic, deoarece vanzarile crescand au crescut profiturile caselor de discuri si implicit sumele platite de acestea la bugetul statului.
Am ascultat pentru prima oara Queen in 1990. Mi-a placut fara a deveni un fan. Am un singur album (Sheer Heart Attak) primit cadou, pe caseta inregistrata in Polonia de Elba daca va mai aduceti aminte de casetele din acea vreme. Valeriu Sterian si Compania de sunet am inceput sa ascult inainte de ’90. Mai am si acum vinilurile cumparate atunci si le ascult oricand cu placere. Michael Jackson nu mi-a placut niciodata si nu o sa-mi schimb parerea acum ca a murit. Nu am fost la „marele concert” din ’92 de pe stadionul national desi facusem rost gratuit de 10 bilete.
Sa le fie tarana usoara. R.I.P.