Transmaraton – cum fu

Transmaraton 2013Am plecat la Transmaraton cu destule emotii, chiar mai multe decat la primele doua semimaratoane. Am avut o durere de genunchi care nu m-a lasat sa alerg cateva saptamani si care inca ma mai sacaie iar cand am reluat alergarile in urma cu 3 saptamani mi-a fost destul de greu sa termin 5 km. Asa ca a trebuit sa o iau apropape de la 0. Spun apropape pentru ca antrenamentele facute de mai bine de un an de cand alerg si-au spus cuvantul si revenirea a fost rapida.
O alta sursa de emotii era faptul ca nu sunt deloc prieten cu alergarea la deal. Orice rampa cat de mica imi creaza probleme. Si tocmai din acest motiv am vrut sa particip la Transmaraton. Pentru a incerca sa-mi depasesc aceasta limita impusa (poate) si de relieful de campie al Bucurestiului si pentru a vedea cum m-as descurca la o eventuala cursa montana. Mai ales in conditiile in care anul viitor doresc sa particip la cursa Hobby de la Marathon 7500 asa cum am anuntat deja in pagina cu competitii.
Am primit un pont pentru aceasta cursa si anume sa alerg 3’30” si sa merg 1’30” si asta inca din primul kilometru (multumesc Mihai Pantis). Am testat acest mod de abordare in antrenamente deoarece imi era teama de revenirea de la mers la alergare dar a fost ok. Mi-a fost de mare ajutor si noul meu Garmin care are o functie special pentru run/walk si il poti seta sa te avertizeze cand a venit momentul sa schimbi.
Dar „socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ”. Primii sa zic 5 km a fost ok si am putut sa ma tin de alternanta alergare mers. Apoi nu mai reuseam sa alerg cele 3’30” asa ca am zis sa schimb sa alerg 1’30” si sa merg 3’30” si pret de 1-2 km a fost acceptabil asa. Dar in aerul tare de la munte nu reuseam sa imi gasesc un ritm de respirat in alergare si am ajuns sa ma deplasez mai repede in mers decat in alergare. Si atunci am decis sa merg pana sus. Am lungit pasul care dintr-unul pe pingea a devenit unul apasat, pe toata talpa asa cum se merge pe munte, ca doar ma apropiam de creasta Fagarasului. Si am reusit in felul asta sa mentin un ritm de 10-11 minute pe km. Ma gandeam ca e un ritm bun si ca voi recupera la coborare.
Dupa mai bine de 2 ore de urcare am ajuns in varful „dealului” si am intrat in tunel. Am reinceput sa alerg dar abia reuseam sa-mi obisnuiesc ochiii cu lumina difuza sau cu intunericul ca trecea cate o masina care ma orbea cu luminile si trebuia sa ma opresc. Am reusit sa trec si de tunel si a inceput mult asteptata coborare. Toate bune si frumoase cand dupa cca 500 m m-am trezit cu o crampa puternica in gamba piciorului drept. Gabi Solomon ne avertizase la sedinta tehnica sa nu ne grabim pe coborare ca vom avea crampe dar nu am avut deloc senzatia ca as alerga repede. Din contra mi se parea ca alerg incet si ca pot mai repede. Am mers nitel si a trecut. Am alergat din nou si iar au aparut crampele la gamba dreapta. „Colac peste pupaza” au reaparut si durerile de bila/ficat/stomac pe care nu le-am mai experimentat de cateva luni. Si uite asa, sontac-sontac am ajuns aproape de finish cu un ritm de 7-8min/km. In mod normal nu ar fi fost un ritm rau dar aveam de recuperat acei km de urcare in care am mers. Plus ca nu stiam exact cat am pana la final. Garminul a gasit satelitii la putin timp dupa start si nici lungimea tunelului de cca 800m nu era inclusa in distanta afisata de ceas. Asa ca ma uitam la un ceas care imi arata ca am facut 20km si credeam ca nu mai ajung la finish in timpul limita. Noroc ca m-am intalnit cu Paul Dicu care mi-a spus ca mai am 3-4 curbe si ajung. Cel mult 1 km. Multumesc. Au fost 600m pe care in ciuda durerilor abdominale si de picior i-am facut in 6’40”
Am reusit sa termin in 3 ore si 23 de minute adica cu 7 minute inainte timpul limita.

Voi participa cu placere si la editia urmatoare daca nu o sa se suprapuna cu Triathlon Challenge Mamaia. Cum spunea si un mesaj de incurajare de la Transmaraton, durerea trece, medalia ramane.

Picture 064

Eu mi-am facut datoria si am terminat aceasta cursa asa cum am promis inca de acum un an cand eram voluntar si le ofeream medalii celor care terminau. Pana pe 30 septembrie 2013, TU, cel care citesti acum aceste randuri poti face un mare bine. Poti dona orice suma iti convine pentru ca cei de la Hospice sa poata termina noul centru medical in care copii si adulti bolnavi in stadii terminale sa poata beneficia de ingrijire paliativa gratuita. E vorba de acei bolnavi pe care sistemul medical ii trimite sa se chinuie acasa cu acea replica crunta „nu mai avem ce sa-i facem” si care au dreptul ca atat cat mai au de trait sa o faca cu demnitate. O pot face cu ajutorul oamenilor minunati de la Hospice dar si cu ajutorul tau.
Donatiile se pot face (cu cardul ca doar suntem in 2013) aici: http://transmaraton.org/ro/competitors/view?hash=14abd5381ce40c2c00e2895dd2d15c66ed2e8d34

Alerg pentru Hospice

hospiceAsa cum promiteam in urma cu aproape 2 luni am inceput sa alerg pentru Hospice Casa Sperantei. Intr-o prima etapa am alergat sub egida Hospice la Semimaratonul International Bucuresti. Din pacate nici in planul sportiv si nici in ceea ce priveste strangerea de fonduri nu a iesit asa cum doream: Nu am reusit sa termin cursa in mai putin de 3 ore si nici nu am reusit sa strang fondurile pe care mi le-am propus pentru Hospice. Sper sa ma revansez.
A doua etapa consta in participarea in data de 8 septembrie la proba de semimaraton de la Transmaraton. din cauza configuratiei traseului o sa fie una din cele mai grele curse din viata pe si se va desfasura pe cel mai frumos drum din lume., Transfagarasan.
Dar pana atunci, am de dus la capat o misiune cel putin la fel de dificila. Si anume sa colectez in beneficiul Hospice cel putin 1000 ron. De fapt ca sa corectez si deficitul de la semimaratonul din 19 mai ar trebui sa strang 1400 ron. Si pentru asta am nevoie de voi, cei care cititi acest blog si de prietenii vostri. Am nevoie de 100 dintre voi care sa doneze cel putin cate 10 lei. Credeti ca e mult? Eu zic ca e putin si merita sa ajutam niste oameni (copii si adulti) sa-si traiasca ultimele zile cu demnitate. Orice suma, oricat de mica, conteaza. Pentru ca din putin cu putin se strange mult. Chiar si 1 Leu va fi pe deplin apreciat.
Cum se procedeaza? procedura e simpla. Intri pe link-ul de mai jos si selectezi una din sumele prestabilite sau daca acestea nu iti convin poti scrie suma dorita in caseta. Dupa ce completezi si campurile cu nume, prenume si e-mail (eventual poti lasa si un mesaj) apesi butonul DONEAZA! O a fiti directionati apoi catre renumitul procesator de plati on-line PayU pentru finalizarea tranzactiei. Pentru donatii din partea companiilor va rog sa-l contactati pe managerul de proiect al asociatiei, dl Marian Mandru (marian.mandru@hospice.ro).

http://transmaraton.org/ro/competitors/view?hash=14abd5381ce40c2c00e2895dd2d15c66ed2e8d34

Si daca tot va cer sa donaati bani, cred ca se cuvine sa va spun si cu ce e ocupa Hospice Casa Sperantei. Este cea mai mare asociatie medicala din Romania care, din 1992, ofera servicii de ingrijiri paliative gratuite pentru pacienti si familiile lor si care promoveaza ingrijiri paliative la nivel national si international, prin educatie, informare si advocacy.
In Romania, 60,000 de oameni sunt diagnosticati cu cancer in fiecare an, dar numai 6% dintrei ei primesc ingrijire paliativa. HOSPICE Casa Sperantei a oferit timp de 21 de ani ingrijire medicala gratuita, asistenta psiho-emotionala si sociala la peste 13,000 de pacienti copii si adulti cu boli incurabile. Desemnat drept Centru de Excelenta pentru Europa Centrala si de Est, HOSPICE are un nou proiect pentru Romania, terminarea constructiei noului Centru HOSPICE din Bucuresti, care se construieste deja in sectorul 2.
Mai jos sunt cateva imagini cu noul centru Hospice din Cartierul Plumbuita aflat inca in constructie.

Această prezentare necesită JavaScript.

E nevoie de speranta!

Anul trecut, intr-o sambata, imi aduceam aminte de Hospice Casa Sperantei. Aflasem de ei cu cca. 2 luni in urma cu ocazia voluntariatului la TransMaraton. Eram atunci, in acea sambata, pe holurile Spitalului de Urgenta Floreasca si asteptam doctorii sa imi spuna rezultatele analizelor pe care le facusera tatalui meu, bolnav de cancer. Speram atunci sa pot apela la aceasta asociatie pentru a il ingriji in ultimele lui zile printre noi. Din pacate nu am mai apucat sa iau legatura cu ei pentru ca tatal meu a murit in aceasi seara. Prins cu inmormantarea si apoi cu treburile zilnice am uitat din nou de Hospice.
Acum cu venirea primaverii aducatoare de speranta si cu inceperea sezonului competitional de alergare au reaparut alergatorii care ajuta Hospice Casa Sperantei sa stranga fondurile necesare pentru ingrijirea bolnavilor incurabili aflati in stadii terminale. Si chiar daca tatal meu nu a apucat sa beneficieze de ingrijirea paliativa oferita de angajatii si voluntarii acestei asociatii, am decis sa ma alatur celor care strang fonduri pentru ca macar alte persoane sa poata sa primeasca ajutor.
Astfel, pana pe 3 noiembrie cand se implineste 1 an de la decesul tatalui meu, voi purta la toate competitiile la care voi participa tricoul Hospice, evident dupa ce voi intra in posesia unuia. De asemenea voi participa la 2 campanii de strangere de fonduri organizate de Hospice: ALEARGĂ ÎN ECHIPA HOSPICE si daca voi fi acceptat, la TRANSMARATON.
Proiectul „Alearga in echipa Hospice” presupune sa alergi la una din probele Bucharest International Half Marathon si/sau Bucharest International Marathon. Din echipa pentru maratonul de pe 6 octombrie 2013 fac parte si prezentatorii emisiunii Neatza de pe Antena 1: Razvan si Dani. M-am angajat sa strang minim 100 de euro pana la semimaratonul de pe 19 mai si cel putin 200€ pana la maratonul de pe 6 octombrie.

Daca vreti sa ma sustineti pentru Semimaratonul International Bucuresti o poti face aici:
JustGiving - Sponsor me now!

Daca vreti sa ma sustineti pentru Maratonul International Bucuresti o poti face aici:
JustGiving - Sponsor me now!

Cu ocazia TransMaratonului are loc o alta campanie de strangere de fonduri pentru Hospice si alte 2 fundatii. In cazul in care voi fi acceptat sa particip la acest eveniment ma voi implica si aici in strangerea de fonduri tot pentru Hospice. In formularul de inscriere am promis ca voi strange 1000 ron.
Voi reveni cu link-ul unde se pot face donatii pentru Transmaraton.

Transmaraton 2013

Transmaraton 2012In luna septembrie a anului trecut am participat ca voluntar la prima editie a Transmaratonului, un superb eveniment desfasurat pe cel mai frumos drum din lume dupa cum il descriau cei de la Top Gear. Au existat atunci 2 competitii: un semimaraton de la cabana Balea Cascada pana la cabana Capra si un ultramaraton de 70 de km avand ca loc de start tot la cabana Balea Cascada si finish la barajul Vidraru. Cum a fost atunci puteti vedea in filmuletul de mai jos realizat de unul dintre sponsori, Realitatea TV.

Pe 7 si 8 septembrie 2013 o sa aiba loc a doua editie, cu unele mici schimbari. Astfel, sambata o sa aiba loc ultramaratonul pe o distanta de 84 km, adica un dublu maraton. Startul o sa aiba loc la cabana Balea Cascada la ora 6 dimineata si in decurs de maxim 12 ore participantii trebuie sa ajunga pana la Cetatea Poienari. Adica vor trebui sa aiba grija cum isi folosesc energia pentru ca la final vor avea de urcat si cele peste 1400 de trepte ce duc la cetate.
Duminica la ora 8 la cabana Capra se da startul si la cursa de maraton in care alergatorii vor avea de parcurs distanta pana la cabana Balea Cascada si inapoi la Capra. Vor avea astfel ocazia sa admire mirificele peisaje oferite de Transfagarasan in ambele directii. Timpul limita este de 7 ore.
In fine, tot duminica dar la ora 10.30 vor porni in cursa si semimaratonistii care in timpul limita de 3h si 30min vor avea de infruntat acelasi traseu de anul trecut cabana Balea Cascada – cabana Capra.
Taxele sunt 150 la semimaraton, 170 la maraton si 200 ron la dublumaraton. Locurile sunt limitate la 80 ptr. semimaraton, 50 ptr. maraton si 20 pentru ultramaraton si se ocupa repede.
Ca si anul trecut modalitatea de inscriere are un format special. Pana pe 30 aprilie doritorii se pot inscrie la o tombola la care vor fi extrasi primii participanti. Cei care nu isi castiga participarea la tragerea la sorti mai au o sansa de a participa si anume sa se inscrie ca fundraiser (strangator de fonduri) pentru una din cele 3 cauze sociale pe care evenimentul le sustine.
Mai multe detalii despre cum sunt impartite locrile intre tragerea la sorti, fundraiseri si partenerii evenimentului gasiti pe site-ul transmaraton.org unde puteti sa va si inscrieti.

La petrecerea de final de anul trecut, organizatorii au promis ca voluntarii care vor dori sa alerge anul asta in competitiile Transmaratonului vor avea loc asigurat si nu vor mai trebui sa treaca prin emotiile tragerii la sorti sau sa stranga fonduri pentru a putea participa. Pana sa vad daca mai e valabila promisiunea, m-am inscris deja la tombola. Daca prima varianta ramane in picioare atunci probabil ca inregistrarea mea la tragerea la sorti o sa fie stearsa. Daca nu tine figura cu nici una din aceste 2 modalitati de inscriere voi participa ca fundraiser. De fapt, daca organizatorii vor fi de acord, voi incerca oricum sa strang fonduri pentru una din asociatii indiferent de forma in care sunt acceptat la concurs. Dar asta deja e alta poveste. Ideea e ca, imi doresc foarte mult sa particip deoarece anul trecut in timp ce imparteam medalii celor care treceau linia de finish mi-am promis ca voi alerga si eu semimaratonul ala.

Calendar competitional 2013

Ca un fel de completare la postul anterior în care îmi precizam dorinţele pentru anul 2013, vine şi acest calendar competiţional ce cuprinde cursele pe care vreau să le alerg în acest an. El are la bază informaţiile din calendarul publicat de cei de la Ro Club Maraton pe site-ul lor.
Aşa cum spuneam în lista cu dorinţe pentru anul ăsta, îmi e din ce în ce mai clar că oricât aş vrea nu voi reuşi să alerg un maraton întreg fără să mai scad măcar 10 kg din gabaritul meu actual. Cum am ajuns la concluzia asta? Păi e destul de simplu. Înainte de sărbători ajunsesem pe la 101-102 kg şi la alergările de 3 km din acea vreme durerile de colon, ficat sau de ce or fi ele de care am tot vorbit eu pe aici în jurnalele de alergătură nu îşi făceau apariţia. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă Moş Crăciun a binevoit să îmi aducă înapoi cca. 4 kg. Iar aceste kg au venit la pachet cu durerile abdominale care apar iar după 1,5-2 km. Deci ordinea evenimentelor o să fie următoarea: slăbesc, alerg semimaraton, slăbesc şi alerg maratonul. Şi uite cum văd eu acum că vor decurge lucrurile:

27 ianuarie – Crosul ELTH – Gerar
16 martie – Crosul Running Brains
10 mai – Maratonul Regal: voi participa la proba de semimaraton. Anul trecut taxa a fost de 100 de lei indiferent de cursa la care participai semi sau full. E şi asa destul de mare, sper să nu mai crească. O să scriu un post legat de taxele la concursuri.
19 mai – Semimaratonul Internaţional Bucureşti: pentru că e programat la doar 1 săptămână după semimaraton voi participa doar la proba de cros care are 10 km. UPDATE: m-am inscris la proba regina de 21 km.
25 mai – Maratonul Tabere cu Suflet: la ăsta nu ştiu dacă să particip sau nu. Mă tentează cursele de cros sau semi. Dar rămâne de văzut care o să fie condiţia mea fizică. Dar o alergare prin pădurea de la Comana ar fi frumoasă. Merg cu sotia la parastasul bunicii ei.
2 iunie – Cros „Aloe Vera” – Forever Living Romania: un alt cros gratuit ce are loc pe traseul Piata Charles de Gaulles – Arcul de Triumf – Piata Victoriei – Parcul Herastrau. Inscrierile incep la ora 8:30 iar crosul la ora 10:00.
08 iunie – Crosul Pădurii: anul trecut am vrut să particip la această cursă dar în seara precedentă cursei a decedat tatăl meu, aşa că am fost nevoit să zic pas.
07 septembrie – Transmaraton: După ce anul trecut am participat ca voluntar la acest frumos eveniment, anul ăsta cică voi avea prioritate la înscriere. Şi nu aş putea rata aşa ceva. Totuşi, având în vedere diferenţa de nivel, mă voi limita doar la semimaraton, chiar dacă la această ediţie o să existe şi un maraton şi un ultramaraton de 100 km.
28 septembrie – Crosul „Cassiopeea”: cunoscut ca şi Crosul Roz o bună încălzire pentru ceea ce urmează.
06 octombrie – Maratonul Internaţional Bucuresti: şi dacă totul merge bine, conform planului cu această ocazie voi alerga în sfârşit primul meu maraton.
20 octombrie – Crosul „Loteria Română”:
01 decembrie – Maratonul Reîntregirii Neamului Românesc: Dacă mi-a plăcut să alerg un maraton pe 6 octombrie în mod sigur îl voi alerga şi pe ăsta. Dacă nu, mă voi limita la un semi.
14 decembrie – Băneasa Trail Race: o cursă la care aş fi vrut să particip şi în 2012 dar la care nu am putut participa din motive de parastas.

? – Cros „Apa Nova”: un cros din categoria celor gratuite cum a fost şi Crosul Loteriei Române de anul trecut.
? – Crosul Universitar 2013: aici nu am înţeles din informaţiile găsite pe net dacă se poate înscrie oricine sau doar studenţii
25 mai ? – Crosul „Fair Play” Locomotiva

UPDATE 1 (26.03.2013): Despre Crosul Apa Nova inca nu se stie nimic, deci banuiesc ca daca o sa mai aiba loc o sa fie la o alta data.
Crosul Padurii a fost reprogramat din 03 noiembrie in data de 8 iunie la ora 10 seara. Au inceput deja inscrierile.

La cele de mai sus aş mai adăuga în măsura în care se va organiza şi ediţia a 2-a şi dacă nu coincide ca dată cu alt eveniment, alergarea din salina de la Slănic.

Acum eu nu îmi dau seama dacă acest program e ok sau e prea aglomerat. Alţi alergători cu experienţă, dacă intră pe aici, ar putea şi chiar sunt rugaţi să dea şi ei cu părerea. Cursele la care ţin să particip sunt cele de semimaraton de la Maratonul Regal şi Transmaraton şi evident Maratonul Internaţional Bucureşti.

Sursa foto: C.S. MASTER SKI&BIKE CLUB

Alergarea, incotro?

Cu aproximativ 5 luni în urmă, luam decizia să încep să alerg. Citeam de ceva vreme blogul lui Andrei Roşu dar declicul a fost anunţul lui Adrian Soare că o să participe la Maratonul Internaţional Bucureşti. Şi am zis că vreau şi eu. Dar, aproape imediat, mi-am dat seama că pe 7 octombrie când urma să aibă loc evenimentul eu nu eram în ţară, având luate biletele pentru concediul la Barcelona încă din ianuarie-februarie. Am început totuşi să alerg şi am căutat un alt maraton în Bucureşti la care să particip. Am găsit până la urmă un maraton care la ediţia de anul trecut (prima) a fost organizat în parcul IOR de 1 decembrie: Maratonul Reîntregirii Neamului Românesc.
Deşi ştiam că sunt într-o formă fizică execrabilă mă aşteptam totuşi ca recuperarea să fie mai rapidă.
Aşa cum spuneam, am început să alerg. La început după 200-300 m cedam şi trebuia să merg deoarece nu mai eram în stare să alerg: respiraţie mai mult decât deficitară, dureri musculare şi în zona colonului. Distanţa alergată fără pauză a crescut până la 2-3 km dar şi distanţele parcurse alternând alergatul cu mersul au crescut până la un maxim de 16 km. După această distanţă a apărut o durere în talpa piciorului stâng care ma ţinut departe de alergare circa 2 săptămâni. În această perioadă de pauză am participat ca voluntar la Transmaraton unde mi-am încărcat bateriile motivaţionale. Crezând că am scăpat, am revenit în forţă la Crosul We run Bucharest, dar după 2 km a reapărut durerea de picior. Am refuzat să abandonez si am continuat cursa. Şi chiar dacă am ieşit ultimul, a fost o experianţă plăcută ca mi-a prilejuit îmbunătăţirea timpul personal pe distanţa de 10 km. Şi am luat iar o pauză din alergare. A urmat apoi concediul unde din cauza plimbărilor de dimineaţă până seara prin Barcelona nu am mai fost în stare să alerg.
M-am întors acasă, am reînceput alergările şi analizând condiţia mea fizică cu 1 lună şi jumătate înainte de maraton am ajuns la concluzia că nu am nici o sanşă să ajung într-o formă optimă pentru a alerga un maraton în maxim 5h30′ şi că voi alerga la proba de semimaraton. Şi am continuat antrenamentele, ajungând să alerg aproape 5 km fără pauză. Apoi am răcit. Am forţat o alergare de 4 km în noaptea de Halloween deşi aveam febră iar în zilele următoare am avut puseuri de febră de până al 40°.
Şi când mă pregăteam să particip la Crosul Pădurii, sâmbătă seară a murit tatăl meu. Şi până astăzi nu am mai alergat. Voi ieşi din nou, în seara asta la o alergare uşoară şi scurtă: 1-2 km. DAR în acest moment nu mă simt în stare să particip la o competiţie de anduranţă. Aşa că mă văd nevoit să renunţ la intenţia de a participa la Maratonul de pe 1 decembrie.
Şi astfel pun punct „Jurnalului de alergătura”, în forma lui săptămânală. Voi continua însă să scriu despre alergare şi despre competiţiile la care voi participa.
Şi atunci, ce urmează? În mod sigur, voi continua să alerg. Apoi, având în vedere cheltuielile făcute în ultimele zile dar şi cele ce vor urma, dacă voi avea fonduri îmi doresc să particip la Băneasa Trail Race pe 15 decembrie şi apoi la Semimaratonul Gerar (27 ianuarie) dacă îmi găsesc echipă.
Am eu mai multe planuri legate de alergare dar mai întâi vreau să ajung să alerg fără pauză minim 10 km. Apoi oi mai vedea.

Voluntar la Transmaraton

In acest sfarsit de saptamana, pe 8 septembrie, a avut loc prima editie a Transmaratonului. Evenimentul a fost organizat de Andrei Rosu si Gabriel Solomon pe cel mai frumos drum din lume, Transfagarasan. Si am fost si eu pe acolo. Doar ca voluntar anul acesta (oare voluntariatul asta se trece in CV? :D). Si cu ajutorul sponsorilor a iesit ceva super. Ca sa il parafrazez pe DDD cei care nu au fost acolo nici nu stiu ce au pierdut. De fapt isi vor da seama cand vor vedea imaginile si atunci, poate nu vor rata editia de anul viitor.

Pentru inceput un filmulet superb realizat de unul din sponsori adica de cei de la SkyCam:

Cu aceasta ocazie Andrei isi mai adauga un vis implinit la cele multe aflate deja pe rabojul sau. Felicitari!
Si pentru la anul a zis ca intentioneaza sa introduca inca 2 probe: full maraton (42 km) si inca un ultra (100 km).

La anul particip si eu. Pana atunci voi folosi cele traite si vazute la aceasta editie pe post de suport motivational.

FELICITARI TUTUROR PARTICIPANTILOR!

LATER UPDATE: Gasiti reyultatele celor 2 curse aici: results.42km.ro

Jurnal de alergatura 14

Marţi 04.09.2012 Duminică după amiază, obosit de alergarea de dimineaţă am tras un pui de somn şi m-am trezit cu o durere în talpa stângă localizată cam pe unde e punctul 35 în foto. Nu doare tot timpul ci doar când merg. Luni dimineaţă încă mă mai durea când mergeam dar, ciudat, la o alergare uşoară după troleu nu am mai simţit durerea. Ea a reapărut când am mers normal. Oricum îmi e frică să forţez deoarece nu vreau să agravez situaţia aşa că fără alergare astăzi.
Miercuri 05.09.2012 Durerea rezistă deci continuă şi pauza.
Sâmbătă 08.09.2012 În acest weekend am fost ca voluntar la Transmaraton. Aş fi vrut să alerg acolo dar durerea de picior persistă.
Duminică 09.09.2012 În continuare accidentat. Cred ce editia asta a jurnalului trebuia sa o intitulez „Jurnal de accidentare”, avand in vedere ca saptamana asta nu am alergat de loc

Şi ca de obicei la final rezultatele după încă o săptămână de sport:
kg: 106,4 (de la 107,8 săptămâna trecută şi 111,3 la început)
max. km alergaţi fără pauză: 0 (de la 4 km săptămâna trecută şi mai puţin de 500 m la început) timpii îi găsiţi ca de obicei pe My ASICS

Notă: Chiar dacă îl public săptămânal, scriu în acest jurnal de alergătură în fiecare zi în care alerg sau a doua zi de dimineaţă. Din acest motiv e posibil ca unele formulări să pară ciudate din punct de vedere temporal.

sursă foto: privilegiul.info

Se cauta o DOAMNA DE FIER!

Organizatorii Transmaraton cauta o participanta la cursa de 70 km.
Iata anuntul de pe site-ul lor:

Iata ce ii oferim:

S-a eliberat unul dintre cele 10 locuri oferite la Transmaraton, proba de 70 de kilometri.
…si pentru ca avem un singur alergator de sex feminin la aceasta proba (si vrem sa crestem concurenta), oferim lacest loc unei ALERGATOARE.

OFERIM cazare gratuita si returnarea taxei de inscriere in cazul in care reuseste sa termine competitia in timpul limita impus!
Preconditie de inscriere: sa aiba la activ cel putin un maraton alergat in ultimele 12 luni.

Termen pentru inscriere: 30 august, ora 16.00

Fetele interesate gasesc datele de contact pe site-ul transmaraton.org

 

UPDATE: cautarea a luat sfarsit