Concursurile si taxele de participare

De ceva vreme ma gandesc sa scriu acest post. Am citit si auzit destule discutii in ultima vreme pe marginea marimii taxelor de participare la concursurile de alergat. Si in mod sigur aceasta discutie apare si la alte sporturi.
Evident, fiecare isi tine partea si fiecare are dreptate in felul sau: pe de o parte participantii se plang ca aceste taxe au devenit prea mari si ca nu isi mai pot permite sa participe la concursuri, iar de cealalta parte organizatorii spun ca taxele sunt mari deoarece costurile sunt mari.
Cel putin pentru moment, eu nu pot vorbi decat din punctul de vedere al alergatorului. Cum spuneam, alergatorii se plang de taxele mari. Ei noi am vrea ca taxele sa fie cat mai mici, gratis daca se poate, si astfel sa participam la cat mai multe concursruri. Ei, nici chiar gratis caci in situatia asta ar veni la concursuri si pomanagii, care nu au nici o treaba cu alergatul dar vin sa se plimbe juma’ de ora doar-doar primesc si ei ceva la final … un tricou, un flyer, o sticla de apa de 0,5 l etc. Nu conteaza ce sau cat de mare sau de mic e doar sa fie ceva moca. Si pentru a evita astfel de situatii precum cea de la Crosul Loteriei Romane de anul trecut trebuie sa existe o taxa la cursele mai serioase. Cu asta cred ca toti alergatorii sunt de acord. Cursele gratuite sunt si ele bune si isi au rostul lor deoarece cu ajutorul lor se pot atrage mai multi oameni catre sport dar, daca nu vrei sa te opresti din 5 in 5 metri ca sa ii ocolesti pe cei care au venit doar la plimbare trebuie sa platesti o taxa. Prin urmare nu taxa in sine e problema ci marimea ei, mai ales ca de multe ori pe langa taxa de inscriere mai trebuie sa ai bani si de transport si cazare daca evenimentul e in alta localitate sau chiar in alta tara. O marime acceptabila a taxei de participare mi se pare undeva in jurul valorii de 50 ron cam cum a fost la Gerar 2013; 35 ron pentru cros si 70 pentru alergarea lunga care in cazul de fata a fost un semimaraton. Cand se apropie de suta o taxa devine deja mare iar daca depaseste 100 ron devine chiar uriasa.
Ce spun organizatorii. Ei spun ca totul costa si ca ei nu vor sa vina cu bani de acasa. Trebuie platite tricourile si celelalte maruntisuri din kitul de inscriere, apa, izotonicul, fructele, aprobarile, autorizatiile si cate or mai fi cumparat, platit si spaguit. Eu le spun ca pentru pentru toate astea exista sponsori. Iar ei raspund ca e criza si sponsorii sunt sublimi dar, ca sa il parafrazez nitel si pe Caragiale, lipsesc cu desavarsire . Replica mea este: cautati printre voi sau printre voluntari niste agenti de vanzari buni. Unii care sa fie in stare sa iti vanda si praful de pe toba si care cand merg la un posibil sponsor sa nu se intoarca fara contractul semnat si parafat. Ce ne mai spun organizatorii? Ca si in occident taxele sunt tot in jur de 100-150 ron adica 20-30€. Poate ca asa e dar acele taxe sunt gandite pentru buzunarul lor. Pentru un occidental cu un venit mediu de 1500€, cei 20 de euroi reprezinta cam cat 20 de roni pentru un roman cu un venit mediu de 1500 lei.
Eu inteleg ca nu vreti sa platiti din buzunar – cine ar vrea? – organizarea concursului dar daca taxele devin prea mari risti sa te trezesti ca tot nu iti acoperi cheltuielile pentru ca ai prea putini concurenti. In schimb o taxa mica e posibil sa iti produca surpriza profitului prin numarul mult mai mare de participanti.
As putea totusi sa accept o taxa mai mare pentru concursurile unde surplusul de bani rezultat din taxe si sponsorizari nu se intoarce ca profit in buzunarul organizatorului ci este folosit pentru o cauza sociala pe care as fi de acord sa o sustin.
Am facut un calcul estimativ pentru cursele la care vreau sa particip anul asta si totul ajunge la mai bine de 1500 de lei, incluzand aici cazarea si benzina pentru Transmaraton, singura competitie din afara Bucurestiului la care vreau sa particip. Si nu stiu cum e pentru altii dar pentru mine e o suma destul de mare.

Cam asa vad eu lucrurile. Poate gresesc. Voi ce parere aveti?

sursa foto: alerg, deci exist