Crosul ELTH Gerar 2013 – cum fu

Gerar 2013

Gerar 2013

Ieri a avut loc in curtea Universitatii Politehnice din Bucuresti un concurs de alergare. Gerar, caci asa se numeste, este competitia care deschide un nou an competitional pentru cei care alearga si obisnuiesc sa participe si pe la concursuri. Evenimentul aflat la a 3-a editie a fost format din doua probe: semimaraton pe echipe de cate 3 (21.1 km) si cros individual (3.6 km).
Daca la semimaraton cele 90 de locuri au fost ocupate de tot atatea echipe in doar cateva zile, la cros cele 150 de locuri disponibile au fost ocupate complet doar cu putin timp inainte de cursa.
Desi nu era inclus in programul meu competitional de anul asta am profitat de ocazie si m-am inscris si eu la cros. Sambata, cu o zi inainte de concurs, am facut o plimbare pana la Politehnica pentru a ridica numarul de concurs si pentru a face o mica recunoastere a traseului, necesara, deoarece chiar daca sunt din Bucuresti a fost pentru prima data cand am intrat in curtea acestei institutii de invatamant. Deoarece cursa mea incepea la 12.30 am ajuns acolo pe la 12.00 tocmai la timp ca sa-i vad pe cativa dintre semimaratonistii ce luasera starul la ora 10 dimineata ajungand la finish. Dupa feilictarile si medaliile oferite celor de la semi, a venit randul nostru si exact la ora anuntata toti cei 150 de alergatori inscrisi in cursa am plecat. Despre cursa in sine nu sunt prea multe de spus. Ca de obicei, la precedentele concursuri sau alergari in grup la care am participat, am plecat mult mai repede decat la antrenamente si dupa ce am terminat de urcat panta am constatat ca am alergat cu cca 7 minute pe km in loc de 8min/km cum planuisem eu. Am avut portiuni unde am alergat mai repede cum ar fi la coborare (ce imi mai place coborarea, ma relaxeaza.) dar si portiuni unde am incetinit destul de mult. La final am uitat sa opresc ceasul imediat ce am trecut de finish, dar urmarind cu atentie informatiile de pe connect.garmin.com am constatat ca ajuns in acelasi punct de unde am plecat dupa exact 3.6 km facuti in 25 de minute si 33 de secunde. Adica am avut o medie de 7:04 min/km care pentru gabaritul meu actual este chiar foarte buna. Si nu am mai fost ultimul: am iesit pe locul 116 la general. Cineva mi-a furat primul loc din coada. Ramane de vazut daca nu am ramas totusi pe acest loc in categoria de varsta.
Dupa cursa am mai stat putin de vorba cu Dragos, intrebandu-ne ce sa facem cu bonuletle de ordine primite la finish si am zis sa vedem la rectorat de unde am ridicat numerele de „inmatriculare” si unde urma sa aiba loc festivitatea de premiere. Ajunsi acolo am predat respectivele bonulete unor vountari care ne-au trecut numele pe o lista si ne-au dat in schimb medalii de finisher chiar daca initial, pe net, se anuntase ca nu vor exista astfel de medalii pentru participantii la cros.
O experienta frumoasa, si pentru la anul pe 26 ianuarie 2014 mi-am notat in calendar sa particip la proba de semimaraton.

Rezultatele oficiale: http://results.42km.ro/results/?id_race=476

Gerar 2013

Au inceput inscrierile pentru Gerar, editia a III-a, care o sa aiba loc pe 27 ianuarie 2013.

Vor exista, ca si la editiile trecute, doua probe:
Crosul Facultatii de Inginerie Electrica – concurs individual pe distanta de aproximativ 3,6km (1 tura de campus), si
Semimaraton pe echipe (3 persoane) – concurs pe echipe alcatuite din 3 membri care alearga simultan pe distanta de aproximativ 21 km.

Inscrierea se poate realiza exclusiv online, in limita locurilor disponibile (90 de echipe la semimaraton si 150 persoane la Crosul FIE).

Mai multe informatii gasiti aici: http://gerar.ro/inscriere-gerar-2013

Alergarea, incotro?

Cu aproximativ 5 luni în urmă, luam decizia să încep să alerg. Citeam de ceva vreme blogul lui Andrei Roşu dar declicul a fost anunţul lui Adrian Soare că o să participe la Maratonul Internaţional Bucureşti. Şi am zis că vreau şi eu. Dar, aproape imediat, mi-am dat seama că pe 7 octombrie când urma să aibă loc evenimentul eu nu eram în ţară, având luate biletele pentru concediul la Barcelona încă din ianuarie-februarie. Am început totuşi să alerg şi am căutat un alt maraton în Bucureşti la care să particip. Am găsit până la urmă un maraton care la ediţia de anul trecut (prima) a fost organizat în parcul IOR de 1 decembrie: Maratonul Reîntregirii Neamului Românesc.
Deşi ştiam că sunt într-o formă fizică execrabilă mă aşteptam totuşi ca recuperarea să fie mai rapidă.
Aşa cum spuneam, am început să alerg. La început după 200-300 m cedam şi trebuia să merg deoarece nu mai eram în stare să alerg: respiraţie mai mult decât deficitară, dureri musculare şi în zona colonului. Distanţa alergată fără pauză a crescut până la 2-3 km dar şi distanţele parcurse alternând alergatul cu mersul au crescut până la un maxim de 16 km. După această distanţă a apărut o durere în talpa piciorului stâng care ma ţinut departe de alergare circa 2 săptămâni. În această perioadă de pauză am participat ca voluntar la Transmaraton unde mi-am încărcat bateriile motivaţionale. Crezând că am scăpat, am revenit în forţă la Crosul We run Bucharest, dar după 2 km a reapărut durerea de picior. Am refuzat să abandonez si am continuat cursa. Şi chiar dacă am ieşit ultimul, a fost o experianţă plăcută ca mi-a prilejuit îmbunătăţirea timpul personal pe distanţa de 10 km. Şi am luat iar o pauză din alergare. A urmat apoi concediul unde din cauza plimbărilor de dimineaţă până seara prin Barcelona nu am mai fost în stare să alerg.
M-am întors acasă, am reînceput alergările şi analizând condiţia mea fizică cu 1 lună şi jumătate înainte de maraton am ajuns la concluzia că nu am nici o sanşă să ajung într-o formă optimă pentru a alerga un maraton în maxim 5h30′ şi că voi alerga la proba de semimaraton. Şi am continuat antrenamentele, ajungând să alerg aproape 5 km fără pauză. Apoi am răcit. Am forţat o alergare de 4 km în noaptea de Halloween deşi aveam febră iar în zilele următoare am avut puseuri de febră de până al 40°.
Şi când mă pregăteam să particip la Crosul Pădurii, sâmbătă seară a murit tatăl meu. Şi până astăzi nu am mai alergat. Voi ieşi din nou, în seara asta la o alergare uşoară şi scurtă: 1-2 km. DAR în acest moment nu mă simt în stare să particip la o competiţie de anduranţă. Aşa că mă văd nevoit să renunţ la intenţia de a participa la Maratonul de pe 1 decembrie.
Şi astfel pun punct „Jurnalului de alergătura”, în forma lui săptămânală. Voi continua însă să scriu despre alergare şi despre competiţiile la care voi participa.
Şi atunci, ce urmează? În mod sigur, voi continua să alerg. Apoi, având în vedere cheltuielile făcute în ultimele zile dar şi cele ce vor urma, dacă voi avea fonduri îmi doresc să particip la Băneasa Trail Race pe 15 decembrie şi apoi la Semimaratonul Gerar (27 ianuarie) dacă îmi găsesc echipă.
Am eu mai multe planuri legate de alergare dar mai întâi vreau să ajung să alerg fără pauză minim 10 km. Apoi oi mai vedea.