Cu geamantanul la scoala

In urma cu aproximativ 15 ani radeam cand vedeam cate un cocalar care se chinuia in miez de iarna sa tarasca un geamantan pe traseul dintre Babele si Piatra Arsa. Astazi lucrurile au evoluat. Sau involuat? Oare cum e corect? In orice caz nu mai e de ras ci de plans. Astazi nu mai e nevoie sa urc pe platoul Bucegilor pentru a vedea cum se chinuie cineva sa traga de un gemantan. Astazi e suficient sa ies in parc la ora la care cei mici ies de la scoala pentru a-i vedea um tarasc de aceste trollere sau cum dracu’ s-or numi care tin loc de ghiozdane. Problema e ca nu stiu cat din vina o poarta profesorii si sitemul de invatamant si cat parintii. Imi aduc aminte ca si atunci cand eram eu elev, teoretic, eram obligat sa car manualele si culegeri de probleme dupa mine iar marea lor majoritate erau si cu coperti cartonate. Sau cel putin asa ne cereau profesorii la inceputul trimestrului/anului scolar. Cu toate astea, majoritatea elevilor veneam la scoala doar cu caietele si 1-2 carti mai subtiri si fara coperti cartonate. Ca sa nu mai spun ca, in special in liceu, multi elevi aveau un singur caiet in care scriau pentru toate materiile. Spun ca e posibil sa fie (si) vina parintilor pentru ca cei care erau smecheri atunci poate regreta ca nu au invatat mai mult si isi obliga acum copiii sa care dupa ei toate manualele, culegerile si „almanahele” pe care le cer profesorii, doar-doar odraslele lor vor invata mai mult decat ei. O solutie ar fi reducerea programei scolare. O alta solutie ar fi dotarea unitatilor de invatamnt cu dulapuri in genul celor cum vedem in filmelor americane. Dar pana cand vor fi gasite solutii si mai ales pana cand vor fi aplicate nu ne ramane decat sa le plangem de mila acestor copii.