O sa fie si-o sa fie, o minunatie!

 

În postul precedent, ultimul pe anul 2012, promiteam că voi reveni cu dorinţele pentru anul 2013. Şi uite că a venit şi momentul ăsta. Aşadar, ce îmi doresc de la anul care tocmai a început:

  1. Vreau ca până la finele anului să scap de al doilea (şi ultimul) card de credit;
  2. Tot anul acesta vreau să încep să rambursez anticipat ddin ratele la creditul obţinut prin programul „Prima Casă”;
  3. Mi-aş dori să am bani să cumpăr acţiuni; Nu multe doar câteva acolo, de sămânţă;
  4. Sper să găsesc un alt loc de muncă unde să câştig cel putin 500€/lună, bani în mână;
  5. Am scris în 2011 câteva pagini (+ încă câteva în 2012) la ceva ce se vrea poate, la un moment dat, o carte. Îmi doresc să continui să scriu şi de ce nu să şi termin respectiva lucrare.
  6. Vreau să ajung din nou la Madrid ca să-l văd mai bine, nu pe fugă ca în 2011. Cel mai probabil voi merge acolo de revelion aşa că aştept să apară ofertele de bilete de avion pentru luna decembrie.
  7. Vreau să ajung să văd Castelul Corvinilor,  Transalpina şi Sarmisegetuza în partea de vest a ţării dar şi mânăstirile din nordul Moldovei;
  8. Vreau să slăbesc cel puţin 20 de kilograme.
  9. Vreau să termin cel puţin un maraton.  Dar imi e din ce in ce mai clar ca nu voi putea face asta pana cand nu voi rezolva macar pe jumate punctul anterior. Dar, detaliile cu altă ocaziune.
  10. Şi nu în ultimul rând îmi doresc sănătate pentru familia mea şi pentru mine.

Şi mă opresc la 10. Sigur lista ar putea să fie muuult mai lungă dar prefer o listă mai scurtă ca să mă pot concentra asubra obiectivelor de atins.

Vă doresc tuturor un an nou plin de îmbliniri!

sursa foto: Corner Brook Running Club

Turismul, arheologia si dacii

Complexul funerar tumular de la Movila Documaci

Complexul funerar tumular de la Movila Documaci

sursa foto: mangalia.ro

Am văzut în ultima vreme din ce în ce mai multe multe site-uri ale unor persoane care cred într-o altă istorie a Daciei şi a României decât cea promovată în mod oficial. Mai jos sunt doar câteva dintre ele:
http://hartacomorii.blogspot.com
http://enciclopediagetodacilor.blogspot.com
http://discoverdacia.wordpress.com/
http://oceanospotamos.wordpress.com/
http://www.sarmizegetusa.net/
Nu vreau să vorbesc aici despre cât adevăr e în ideile promovate de aceste bloguri, chiar dacă unele întrebări mi le pun şi eu. Ceea ce ma intrigă cel mai tare sunt reproşurile aduse statului: că nu se implică mai mult în cercetarea arheologică, în protejarea şi în promovarea turistică a descoperirilor istorice.
Se vorbeşte de descoperirile făcute de bulgari în Valea Regilor Traci şi se pune întrebarea legitimă de altfel de ce nu sunt studiaţi mai amănunţit şi tumulii din România.
Se vorbeste de o mulţime de comori din toate timpurile dar în special din perioadele predacice şi dacice care ar sta ascunse în pământul ţării noastre.
Şi în timp ce noi stăm cu mâinile în sân şi criticăm statul că de ce nu face şi nu drege, vin alţii cu detectoare de metale, fac săpături fără nici un respect pentru istorie şi fură aurul dacic de la Sarmisegetuza sau din altă parte a ţării pentru ca apoi guvernul să încerce să-l recupereze cu mari eforturi financiare.
Nu cunosc legislaţia în domeniul arheologiei dar, acolo unde statul nu vrea sau nu poate din diferite motive să facă ceva ar trebui să intervină ONG-urile. Acestea ar trebui, cu ajutorul voluntarilor si nu numai să ia in administrare o zonă pe care o consideră cu potenţial arheologic sau chiar un sit gata descoperit cum e Cetatea Sarmisegetusa şi să administreze. Să iniţieze săpături noi sau să le continue după caz. Să amenajeze locul pentru vizitatori şi să îl promoveze. Se zvoneşte că cetatea de scaun a marelui rege dac, Decebal ar fi mult mai mare decât se credea şi că ar axista un întreg oraş subteran în zonă. De ce nu continuă nişte organizaţii nonprofit săpăturile în zonă.
Toate vestigiile istorige dacă sunt promovate se pot „întreţine” singure prin turismul generat şi cu ajutorul suvenirurilor. În occident fiecare bisericuţă mai veche se promovează singură, îşi face pliante, candele personalizate etc. Pentru fiecare rămăşiţă a istoriei găseşti indicatoare turistice şi pliante de prezentare, în aproape fiecare localitate găseşti magneţi, cărţi poştale sau alte suveniruri care au legătură cu atracţiile turistice din oraş sau din apropiere. Noi, cu mici excepţii, aşteptăm ca toate astea să se facă de la nivel central. Nici măcar autorităţile locale nu se implică, ce să mai vorbim de alte oganizaţii.
De ce trebuie să stăm tot timpul cu mâna întinsă la stat? Când o să învăţăm să ne purtăm singuri de grijă şi să nu ne mai plângem de milă? Când o să învăţăm să ne apreciem istoria la adevărata ei valoare?