Maratonul reîntregirii neamului românesc – cum fu

Cred că a fost cel mai dureros concurs la care am participat până acum şi sper ca pe viitor să nu mai am parte de aşa ceva.
De prin vară am avut dureri la genunchiul drept. Nu apăreau tot timpul ci doar din când în când la coborârea unei borduri sau dacă călcam aiurea. Şi probabil că din dorinţa de a proteja piciorul drept l-am folosit mai mult pe cel stâng căci la ultimele antrenamente înainte de MRNR am simţit dureri la genunchiul stâng, lateral-exterior. Când au apărut durerile m-am oprit din alergat ca să nu forţez genunchiul şi o săptămână înainte de acest semimaraton am luat pauză.
În dimineaţa concursului am plecat cu maşina spre bisericuţa din lemn din parcul Al. I. Cuza. (fost I.O.R.) şi după ce am parcat mi-am dat cu cremă Ice Power pentru încălzirea articulaţiilor pe ambii genunchi. Mi-am făcut încălzirea în drum spre start pentru că ştiam că odată ajuns acolo timpul trece foarte repede când eşti între atâţia prieteni şi e posibil să nu mai am când să mă încălzesc. Oricum era destul de frig aşa că nu era de plimbare. Aşa cum mă aşteptam, ajuns acolo am socializat puţin şi m-am trezit că începe numărătoarea inversă a ultimelor 10 secunde înainte de start … 10 … 5 … 3, 2, 1, START!
Prima tură a trecut fără probleme, genunchiul drept nu zice nimic iar cel stâng tace şi el mâlc. La mai puţin de 500m din tura a doua, apare durerea la stângul destul de puternică. Având parcă o presimţire neagră îmi luasem tubul cu Bengay cu mine. Aşa că m-am oprit la o bancă şi am uns locul dureros şi apoi am continuat să alerg. După câteva minute crema şi-a făcut efectul şi durerea a dispărut. Dar din păcate pentru mine, nu de tot. După aproximativ încă două ture durerea avea să revină cu forţe proaspete şi asta în ciuda faptului că redusesem considerabil ritmul. Am repetat operaţiunea „Unguentul” şi am trecut mai departe. Dar efectul nu a mai fost la fel ca prima dată. Durerile mai apăreau dar de o mai mică intensitate. Era totuşi suficient ca să mă facă să mai şi merg câţiva paşi. Deja nu îmi mai puneam problema unui PB. Îmi doream doar să termin în timpul regulamentar. Pe la jumătatea turei a cincea durerea a crescut şi am dat cu Bengay pentru a treia oară dar de data asta nu a mai avut nici un efect. Am renunţat aproape complet la alergat, mai băgam câte un „sprint” în dreptul porţii de finish, aşa de ochii lumii. Ultima jumătate de tură abia mai mergeam, fiecare pas pus în pământ însemnând o nouă durere. Cu toate astea am reuşit să alerg pe ultima 100 de metri şi să termin în alergare în 3 ore şi 15 minute.

Mulţumesc organizatorilor pentru cursă, voluntarilor şi concureţilor pentru încurajări.
Azi, miercuri, e prima zi fără dureri la genunchiul buculucaş. Mâine voi încerca un mini antrenament pe scări până la etajul 8 în vederea participării la SKYRUN.

sursa foto: Smart Atletic

Maratonul reintregirii neamului romanesc – 2013

logoRo Club Maraton, în parteneriat cu Primăria Sectorului 3, organizează pe 1 Decembrie 2013 în parcul Alexandru Ioan Cuza (fost IOR) a 3-a ediţie a Maratonului Reîntregirii Neamului Românesc. Competiţia face parte din ciclul de maratoane istorice, organizate din 2011 şi până în prezent în România de acest club şi/sau de Ilie Roşu: Maratonul “Pe aici nu se trece”, Maratonul Zăpezii, Maratonul Regal, Maratonul Recunoştinţei şi Maratonul Delta Dunării.
Vor fi 3 curse competitive: maraton, maraton ştafetă (4x) şi semimaraton, iar startul va fi dat de pe aleea de lângă lac, în dreptul bisericuţei de lemn (vis-a-vis de magazinul Titan), de la ora 09.00.
Taxa pentru proba de maraton sau semimaraton este în funcţie de data înscrierii astfel: 70 ron între 5-17 noiembrie şi 80 ron între 18-24 noiembrie. Taxa pentru proba de maraton stafeta (pe fiecare membru al echipei), este stabilită şi ea în funcţie de data înscrierii şi este de: 60 ron între 5-17 noiembrie şi 70 ron între 18-24 noiembrie.
Numărul maxim de participanţi este de 50 la maraton, 150 la semimaraton, 80 de participanţi la maraton ştafetă (4 x 20 echipe) iar timpii în care trebuiesc terminate cele 2 alergări sunt de 5 ore şi 30 de minute pentru proba de maraton respectiv 3 ore pentru cea de semimaraton.
În afară de aceste 3 curse mai există şi o cursă populară de circa 4 km (o tură de lac) unde nu există taxă de înscriere, dar nici clasamente, premii sau kituri de participare.
Mai multe detalii găsiţi în regulamentul oficial care este disponibil pe site-ul: http://roclubmaraton.ro/maratonulreintregirii/. Tot aici puteţi să vă înscrieţi.

Maratonul Reintregirii Neamului Romanesc – 2012

Ro Club Maraton organizează pe 1 Decembrie 2012 în parcul Alexandru Ioan Cuza (fost IOR) a 2-a ediţie a Maratonului Reîntregirii Neamului Românesc. Competiţia face parte din ciclul de maratoane istorice, organizate în 2011 şi 2012 in România de acest club şi/sau de Ilie Roşu: Maratonul “Pe aici nu se trece” – Ediţia I (6 august 2011) şi Ediţia a II-a (6 august 2012), Maratonul Zăpezii (18 februarie 2012), Maratonul Regal (10 mai 2012), Maratonul Recunoştinţei (19 august 2012) şi Maratonul Delta Dunării (20 octombrie 2012).
Vor fi 2 curse competitive, una de maraton şi una de semimaraton, iar startul va fi dat din faţa statuii lui Alexandru Ioan Cuza, din Parcul care îi poarta numele, astfel:
– pentru proba de maraton – ora 08.00;
– pentru proba de semimaraton – ora 10.00.
Taxa de participare pentru oricare dintre aceste 2 curse este de 90 ron iar kitul de participare include tricou de participare (doar pentru primii 150 de participanţi), medalie comemorativă şi certificat electronic de participare.
Numărul maxim de participanţi este de 200 iar timpii în care trebuiesc terminate cele 2 alergări sunt de 5 ore şi 30 de minute pentru proba de maraton respectiv 3 ore pentru cea de semimaraton.
În afară de aceste 2 curse mai există şi o cursă populară de circa 4 km (o tură de lac) unde nu există taxaă de înscriere, dar nici clasamente, premii sau kituri de participare.
Mai multe detalii găsiţi în regulamentul oficial care este disponibil pe site-ul: http://roclubmaraton.ro/maratonulreintregirii/. Tot aici puteţi să vă înscrieţi.
Din păcate, aşa cum am anunţat în postul precedent, eu nu voi participa la acest concurs. Voi fi totuşi acolo pentru cursa populară şi/sau ca voluntar în măsura în care organizatorii vor avea nevoie de mine.
MULT SUCCES PARTICIPANŢILOR!

Alergarea, incotro?

Cu aproximativ 5 luni în urmă, luam decizia să încep să alerg. Citeam de ceva vreme blogul lui Andrei Roşu dar declicul a fost anunţul lui Adrian Soare că o să participe la Maratonul Internaţional Bucureşti. Şi am zis că vreau şi eu. Dar, aproape imediat, mi-am dat seama că pe 7 octombrie când urma să aibă loc evenimentul eu nu eram în ţară, având luate biletele pentru concediul la Barcelona încă din ianuarie-februarie. Am început totuşi să alerg şi am căutat un alt maraton în Bucureşti la care să particip. Am găsit până la urmă un maraton care la ediţia de anul trecut (prima) a fost organizat în parcul IOR de 1 decembrie: Maratonul Reîntregirii Neamului Românesc.
Deşi ştiam că sunt într-o formă fizică execrabilă mă aşteptam totuşi ca recuperarea să fie mai rapidă.
Aşa cum spuneam, am început să alerg. La început după 200-300 m cedam şi trebuia să merg deoarece nu mai eram în stare să alerg: respiraţie mai mult decât deficitară, dureri musculare şi în zona colonului. Distanţa alergată fără pauză a crescut până la 2-3 km dar şi distanţele parcurse alternând alergatul cu mersul au crescut până la un maxim de 16 km. După această distanţă a apărut o durere în talpa piciorului stâng care ma ţinut departe de alergare circa 2 săptămâni. În această perioadă de pauză am participat ca voluntar la Transmaraton unde mi-am încărcat bateriile motivaţionale. Crezând că am scăpat, am revenit în forţă la Crosul We run Bucharest, dar după 2 km a reapărut durerea de picior. Am refuzat să abandonez si am continuat cursa. Şi chiar dacă am ieşit ultimul, a fost o experianţă plăcută ca mi-a prilejuit îmbunătăţirea timpul personal pe distanţa de 10 km. Şi am luat iar o pauză din alergare. A urmat apoi concediul unde din cauza plimbărilor de dimineaţă până seara prin Barcelona nu am mai fost în stare să alerg.
M-am întors acasă, am reînceput alergările şi analizând condiţia mea fizică cu 1 lună şi jumătate înainte de maraton am ajuns la concluzia că nu am nici o sanşă să ajung într-o formă optimă pentru a alerga un maraton în maxim 5h30′ şi că voi alerga la proba de semimaraton. Şi am continuat antrenamentele, ajungând să alerg aproape 5 km fără pauză. Apoi am răcit. Am forţat o alergare de 4 km în noaptea de Halloween deşi aveam febră iar în zilele următoare am avut puseuri de febră de până al 40°.
Şi când mă pregăteam să particip la Crosul Pădurii, sâmbătă seară a murit tatăl meu. Şi până astăzi nu am mai alergat. Voi ieşi din nou, în seara asta la o alergare uşoară şi scurtă: 1-2 km. DAR în acest moment nu mă simt în stare să particip la o competiţie de anduranţă. Aşa că mă văd nevoit să renunţ la intenţia de a participa la Maratonul de pe 1 decembrie.
Şi astfel pun punct „Jurnalului de alergătura”, în forma lui săptămânală. Voi continua însă să scriu despre alergare şi despre competiţiile la care voi participa.
Şi atunci, ce urmează? În mod sigur, voi continua să alerg. Apoi, având în vedere cheltuielile făcute în ultimele zile dar şi cele ce vor urma, dacă voi avea fonduri îmi doresc să particip la Băneasa Trail Race pe 15 decembrie şi apoi la Semimaratonul Gerar (27 ianuarie) dacă îmi găsesc echipă.
Am eu mai multe planuri legate de alergare dar mai întâi vreau să ajung să alerg fără pauză minim 10 km. Apoi oi mai vedea.

Alerg de 3 luni

Şi uite că a trecut şi luna a 3-a de când am început să alerg şi să mă pregătesc pentru Maratonul Reîntregirii Neamului Românesc. Culmea ar fi ca după ce mă pregătesc atâta, să nu se mai organizeze.
Dacă în urmă cu 1 lună spuneam că pot alerga 2-2,5 km fără pauză, acum am crescut la 3,5-4 km, dar tot sunt cu mult în urma programului. Sper ca in luna ce urmează să ajung din urmă programul de antrenament. Ce a fost în luna ce tocmai a trecut? Păi, am terminat prima etapă a antrenamentului aşa cum e el realizat de către cei de la My ASICS, în care corpul meu trebuia să se (re)adapteze la efort. După aproape 15 ani de sedentarism cred că această etapă a fost mult prea scurtă. Cred că ar mai fi fost bună o lună de adaptare. Apoi, am început etapa numărul 2 care trebuie să mă facă sa alerg mai repede. În această etapă am avut şi alergări de 5 km pe care ar trebui să le fac la viteză crescută dar şi de 12 şi 16 km. Povestea acestor alergări o găsiţi în jurnalele de alergătură din urmă.
Ce urmează? Urmează să termin această a doua etapă cu alergări de la 5 km la 16 km. Voi continua apoi cu „urlătoarea” etapă, cea de a treia, în care ar trebui să cresc atât viteza cât şi distanţa pe care trebuie să o parcurg la antrenamente. O parte din antrenamentele aferente acestei etape le voi face pe însoritele plaiuri ale Cataluniei printre vizitele al muzee, catedrale şi alte obiective turistice ale Barcelonei. Cea mai lungă alergătură pe care o voi avea de făcut acolo o să aibă 20 km. Adică un semimaraton. Eu? WOW!

Post Scriptum: În Spania voi avea netbook-ul cu mine dar nu ştiu dacă şi/sau când voi avea net aşa că cel mai probabil următorul raport lunar de alergare o să îl public după întoarcearea în ţară.

sursă caricatură: clipartguide.com

Maratonul Reintregirii Neamului Romanesc

Am schimbat modificarea! Iniţial vroiam să alerg la maratonul de pe 7 octombrie din Bucureşti. Dar în timp ce scriam postul în care anunţam asta, mi-am dat seama că nu pot face asta deoarece la acea dată voi fi plecat din ţară. Însă între timp am aflat că se intenţionează să se mai organizeze un maraton în Bucureşti în acest an şi anume Maratonul Reintregirii Neamului Romanesc ce se va desfăşura pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, în capitală. Sper să se organizeze şi vremea să fie la fel de frumoasă ca în 2011. Oricum am decis să partici la ăsta. În consecinţă am modificat planul de antrenament de pe ASICS, care acum îmi spune că să încep antrenamentele marţea viitoare şi să mă odihnesc până atunci şi să mă mai gândesc dacă nu e prea din scurt. Fiind primul meu maraton şi având în vedere că în afară de alergările de resistenţă de la orele de sport din şcoală (şi care mi se păreau un chin) nu am mai alergat, nu îmi propun să termin într-un anume timp ci doar să-l termin, evident în termenul limită. Anul trecut înţeleg că a fost 5 ore jumate.
Anul trecut inteleg ca inscrierile au inceput in primele zile ale lunii noiembrie si au fost 100 de locuri. Care te bagi la o alergare de 42,195 km de Ziua Naţională?

Sursa foto: Ro Club Maraton