Dumnezeu este lumina? Atunci de ce in biserici e intuneric?

Nu ma deranjeaza numarul bisericilor ci faptul ca sunt construite/renovate din bani de la bugetul de stat. Nu ma deranjeaza numarul popilor din tara si
faprul ca sunt platiti din banii nostri, ai tuturor. Si ma deranjează ca bor nu plateste nici un ban la bugetul de stat: taxele si impozitele pe proprietati, venituri
si profit, care pe noi ne indoaie, pentru ei nu exista. Ma deranjeaza ca bisericile au uitat sa traga clopotele in dunga cand moare cineva cu atat mai mult
cand e zi de doliu national dupa o astfel de tragedie. In schimb bor ce face? Emite un comunicat ca nu a fost invitata si isi freaca mainile caci banii
oferiti de guvern ca ajutor de inmormantare vor ajunge in mare parte tot la preoti. Pentru ca acestia refuză să te boteze, să te cunune sau să te îngroape
dacă nu cotizezi. Pentru ca preotia nu mai e de foarte multi ani apanajul celor cu har (cu foarte mici exceptii)  ci este o meserie ca oricare alta, una foarte banoasa chiar daca
salariul este mic. Vrei biserica la fiecare colt de bloc si/sau catedrala bantuirii neamului? Nu am nimic in potriva. E dreptul tau. Dar fa-le din banii tai,
din donatii. Doneaza lunar bani ca sa platesti salariul preotului. Iar pentru toate proprietatile, veniturile si pentru profitul urias din fiecare an sa
plateasca taxe si impozite asa cum o facem cu totii. Si din banii economisiti precum si din cei stransi in plus la buget sa se contruiasca/renoveze spitale si scoli si sa se mareasca salariile celor lucreaza in aceste unitati.
Sa nu se inteleaga de aici ca am ceva cu cel de sus. Nu. Nu contest existenta unei puteri/divinitati acolo sus indiferent ce nume poarta: Zeus, Jupiter, Dumnezeu, Allah, Budha etc. Contest insa biserica si ceea ce vinde ea. Pentru ca biserica nu este decat un SRL cu un foarte bun plan de marketing ale carui produse si servicii prind foarte bine la prostimea care se inghesuie sa pupe oase de morti.
Dumnezeu este iubire. Cand iubesti pe cineva te rogi pentru el, nu il omori indiferent care este greseala pe care a savarsit-o. Il pedepsesti cel mult cu o palma, nu il omori, cu atat mai mult cu cat este copilul tau. In paranteza fie spus ma deranjeaza ipocrizia celor care se roaga pentru ei insisi si cer sa fie ajutati. Cand te rogi o faci pentru cei dragi tie, nu pentru tine. Pentru ca daca te rogi pentru tine seamana mai mult a masturbare decat a dragoste.
Aud ca un preot a declarat ca tinerii trebuie sa se fereasca de locurile intunecoase caci dumnezeu este lumina. Pai unele dintre cele mai intunecoase cladiri sunt chiar miile de biserici ce impanzesc aceasta tara. In concluzie, dumnezeu este sublim dar lipseste (aproape) cu desavarsire din lacasurile de inchinaciune ale bisericii, daca e sa-l parafrazam pe Caragiale.

ROCK FOR EVER!!!

Despre sex, iubire si relatii

Karma:
„Nu-mi cere sa-ti spun „te iubesc”
Cuvantul acesta e sfant
E-o cale atat de lunga
La el ca sa ajungi”

sursa: 3alex.es
 Sunt unii, destul de multi de altfel, care se joaca cu cuvintele si le arunca oricand si oricui precum un copil care descoperind un cuvant sau o expresie noua care ii place o repeta obsesiv. Sunt persoane care ar putea sa ii spuna „te iubesc” primei persoane intalnite pe strada. Sunt persoane care in cadrul unei relatii ii spun partenerului/partenerei „nu te mai iubesc” in joaca. Eu nu am putut si nu pot face asta. Intotdeauna am spus „TE IUBESC” doar atunci cand am simtit acest lucru.

Sunt persoane care desi sunt casatorite, nu rateaza nici o ocazie de a se fute si cu altcineva. Nu inteleg, daca nu vor un singur partener, de ce mai fac pasul asta si se casatoresc. Doar pentru ca asa „trebuie”? Daor de frica barfei? Si daca tot au gasit pe altcineva de ce nu divorteaza?  De ce mai raman cu partenerul(a) legal? Doar ca sa nu foloseasca vibratorul sau sa faca laba intre 2 amanti sau amante?
Cum poti sa ii spui cuiva „te iubesc” si dupa cateva minute/ore sa te duci in patul altcuiva?

Relatii

Pornind de la acest post al grapefruitului wordpressian si de la comentariile de acolo m-am decis sa scriu si eu cateva elucubratii legate de relatii.
Cred ca inainte de casatorie e utila o perioada de concubinaj. Fiecare dintre noi are niste tabieturi dezvoltate in timpul vietii anterioare casatoriei care pot fi acceptate, suportate mai greu sau mai usor de catre partener. Sigur ca intr-o relatie fiecare trebuei sa faca si compromisuri dar nici nu poti renunta la tot ceea ce esti doar pentru a fi pe placul partenerului. Si daca te intalnesti cu viitoarea sotie doar seara la o cafea si pe urma fiecare pleaca la casa lui nu ai cum sa-ti dai seama daca vei putea convietui cu respectiva persoana.
Asa cum am spus in comentariile la postul mai sus amintit, cred ca fiecare trebuie sa incerce inainte de casatorie si altceva! De ce? Ca sa nu existe tentatii si/sau suspiciuni ulterioare. Asa cum cei doi soti trebuie sa faca dragoste inainte de casatorie pentru a vedea daca sunt compatibili in pat. Intr-adevar o casatorie nu se destrama neaparat din cauza sexului dar lipsa placerii in timpul actului sexual creeaza frustrari si cel putin unul din parteneri va cauta placerea in alta parte. Iar asta va duce la reprosuri, certuri si in cele din urma la divort in cel mai fericit caz (sunt pline stirile de la ora 5 cu cazuri mult mai dramatice).
Sigur ca sunt si barbati (dar si femei) care indiferent de ce au acasa calca stramb, dar imi place sa cred ca sunt exceptii.
Nu mai suntem in Evul Mediu cand cuplurile chiar daca nu se intelegeau stateu impreuna deoarece le era frica de “gura lumii”. Acum lumea divorteaza foarte usor iar a te casatori in necunostinta de cauza poate fi o risipa de sanatate, timp, bani etc.
Si nu uitati! Sexul este izvor de sanatate! E modul cel mai placut de a face miscare! 😀