Parastas cu dar

La grătar

Aşa cum spuneam aici nu sunt un pupiconist fanatic dar imi aduc aminte ca bunica imi spunea cum ca pe 15 august de Sântă Mărie Mare nu se urează „La Mulţi Ani” si nu se chefuieste. Ceea ce e şi logic dacă ai puţin creier în cap. „Adormirea Maicii Domnului” nu e altceva decât un mod de a spune mai înflorit „Moartea Maicii Domnului”. Şi când cineva moare nu te duci să-i spui lui sau rudelor „Mulţi Ani Trăiască”. Sfântă Marie Marie nu este, de fapt, decât un parastas la un nivel mult mai mare. Iar în tradiţia creştină la parastas nu se fac daruri, nu se cântă şi nu se dansează.
Dar în România noastră dragă ce zărim? Vedem cum toată lumea, cu căţel şi purcel pleacă în pelerinaj la … chermeză. Peste tot în jurul mânăstirilor şi nu numai vezi paranghelii cu grătare şi manele sau alte muzichii de petrecere. Lumea îşi împarte cadouri, bea, dansează şi chiuie până în zori de zi când dau năvală la uşa bisericii să bată cruci şi să pupe icoane. Unde e spiritul creştin în toate astea.

În schimb tot în copilărie am învăţat la istorie că dacii râdeau de moarte. Sau dacă nu am învăţat, măcar am văzut filmul Dacii. Iar cea ce am văzut în acest sfârşit de săptămână seamănă mai mult cu petrecerea dacilor de după sacrificarea fiului lui Decebal. Oare nu ar fi mai cinstit ca în loc să ne batem cu cărămida în piept că suntem creştini să recunoaştem că de fapt singurul nostru zeu e Zalmoxis?

Despre Lutyk

Pusca si cureaua lata, Ce sedentar eram odata! :)
Acest articol a fost publicat în Cultural, Romania și etichetat cu , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la Parastas cu dar

  1. Pingback: Lutyk

Ai ceva de comentat? Atunci, ce mai astepti?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.