Rămăsesem dator aici cu un post!

Toată lumea a văzut în filme scenele din secţiile de poliţie în care poliţiştii scriu la maşină sau la calculator declaraţiile iar cei care le dau doar le citesc şi le semnează. Multi dintre cei din Bucureşti sau care au trecut prin acet oraş au văzut frumosul sediu al Secţiei 1 Poliţie de pe Ana Ipătescu Lascăr Catargiu.

Nu am avut până acum treabă cu poliţia, dar… În urmă cu aproximativ o săptămână am fost nevoit să le fac o vizită. Pe 5 iulie, întors din concediu am fost la serviciu cu bicicleta. Când m-am întors am legat-o în scara blocului la etajul la care stau. Zilele următoare bicla a rămas legată acolo deoarece dimineaţa era înnorat şi nu aveam chef să mă prindă ploaia pe bicicletă. Vineri dimineaţa la ora 8 era la locul ei. Pe la 11 vine un vecin la taică-miu să-l întrebe unde e bicicleta iar el a presupus ca am plecat cu ea. Când ajung acasă pe la 5 şi constat furtul sun la 112 şi chem poliţia. Tovarăşii vin, se uită, îmi notează datele din buletin şi îmi spun că dacă vreau să depun plângere trebuie să mă duc la secţie să dau cu subsemnatul. OK.

Mă duc acolo şi după ce aştept o bună bucată de vreme (destul de mare) ca poliţistul de serviciu să termine de audiat pe altcineva, intru în birou. Mă aşteptam să aibă măcar maşini de scris ca să nu mai vorbesc de calculatoare dar singurele semne ale epocii moderne în care trăim erau nişte telefoane cu butoane. Şi după ce că trebuie să scrii cu mânuţa ta toată povestea nici nu le ajunge declaraţia. Când o termini mai faci şi o plângere. Şi când crezi că ai terminat mai trebuie să faci şi o cerere către şeful de birou să îţi repartizeze plângere la un „lucrător pe linia de muncă” specializată căci probabil şeful respectiv e prea „dăştept” ca să ştie ce trebuie să facă cu dosarul respectiv şi îi trebuie indicăţii preţioase.

Am făcut asta pentru că m-am săturat să tot aud şefi din poliţie şi miniştii care spun că nu pot face nimic deoarece lumea refuză să depună plângere. Nu mă aştept să găsească bicicleta. Ştiu de mult că poliţiştii sunt IMPOTENȚI, vorba lui taică-miu. În ’92 el a rămas fără Trabant, fiind furat. Tot prin anii ’90 socră-miu a rămas şi el fără maşină în faţa spitalului Colentina. Până în prezent nu a fost găsită nici o maşină. Mai mult, poliţistul mă trimitea tot pe mine să mă duc în târgul Vitan să-mi caut bicicleta.
Sictir, gabore! Treci la muncă!

biciclop.eu%20

Vlad Robert M. Lutic

Blogger, scriitor, jurnalist.

5 comentarii

ionusikNo Gravatar · 11 februarie 2011 la 6:44 PM

Puteai sa te documentezi mai mult in legatura cu aceasta problema

Lutyk · 8 octombrie 2010 la 6:20 AM

@realitateafm https://www.lutyk.ro/2010/07/20/hotii-si-vardistii/

Trafic comparat | Elucubraţii · 21 iulie 2010 la 4:53 PM

[…] biciclete (alea puţine câte sunt) au fost făcute pe trotuare, deduc că bicicliştii pe carosabil printre maşinuţe. Problemele apar când unii se uşurează de conservele pe care le chilotează pe trotuar blocându-l complet, obligând biclarii şi pietonarii să facă trafic pe strase. Şi alţi conservari indignaţi de impertinenţii participanţi la trafic cu 2 roţi sau deloc, claxonează de zor şi se bagă mai-mai să dea peste ei. Probleme ridică şi babele şi moşii care merg în zig-zag de parcă ar fi beţi. Sau poate chiar sunt. Şi mai sunt enervante şi bordurile care nu au fost aduse la acelaşi nivel cu strada. Din păcate nu am mers decât o zi cu bicicleta la serviciu pentru mi-a fost furată din scara blocului. Dar asta e altă poveste. […]

Lutyk · 20 iulie 2010 la 2:11 PM

Hoţii şi vardiştii http://bit.ly/9yJVB1 via @AddToAny

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lutyk.ro is using WP-Gravatar