Sa fii ‘ot copilul meu!

Imi aduc aminte cand eram copil si mama ma certa daca gaseam ceva pe strada sau in parc si nu lasam obiectul acolo unde l-am gasit. Poate cel ce l-a pierdut se va intoarce sa-l caute. Ceilalti copii radeau si se laudau cu jucariile gasite. Chiar daca uneori jucariile gasite erau ale unui prieten care poate plangea dupa ele. “Ce-am gasit sa fie al meu”. Parca asa suna replica oricarui copil care gasea ceva. Ca orice copil care vrea sa se integreze printre colegii de clasa sau vecinii de la bloc luam si eu ce gaseam fara insa sa le spun parintilor. Mi se mai intampla si acum sa ma aplec dupa o moneda pe strasse.

Auzeam atunci si intamplator am auzit si acum cateva zile din nou remarcile unor adulti de genul: “ce copil ‘ot” sau “hotomane!”. Iar aceste expresii nu reprezinta o cearta asa cum poate ar fi trebuit, ci din contra sunt laude si exprima mandria parintilor sau bunicilor. Cu alte cuvinte suntem invatati de mici sa fim hoti. Daca esti hot, e bine si inseamana ca te integrezi in societate si esti apreciat de toata lumea, esti SMECHER. Daca nu, esti etichetat prost, papagal, fraier etc si nimeni nu vrea sa intre in categoria asta sau sa aiba de-a face cu aceste “specimene”. Si crestem mari, ajungem sa lucram undeva si nu ne mai ajunge bucuria unei monede de 10 bani gasite pe trotuar, cautam in continuare acele aprecieri laudative din copilarie, si incepem sa luam de pe la serviciu cate o sticla de spirt, un top de hartie, un sul de hartie igienica sau de prosopape de hartie, un sac de ciment, niste greie, faianta etc. Nu conteaza daca avem sau nu ce face cu ele. Se gaseste o ruda pe la tara care sa se bucure de ele si sa ne ofere acele laude cautate. In peregrinarile mele prin tara am vazut in curti scaune de tramvai sau de autobuz, balcoane inchise cu geamuri de la vagoanele de tren sau de tramvai, curti pavate cu dale furate din parcuri sau din canalele de irigartii. Si multe alte exemple. In ultima vreme in Romania ciordeala a devenit sport national iar faptul ca poti ciupi ceva de undeva e un fel de titlu de noblete.

Nu stiu de unde ni se trage felul asta de a exista. Poate ca de vina e sistemul comunist in care fiecare trebuia sa se descurce si in unele locuri se ajunsese la un troc generalizat. Eu iau faina de la fabrica si iti dau tie de la  Avicola pentru niste oua sau/si lui Gheorghe din capul locului  pentru niste ciment sa-mi betonez curtea si asa mai departe. Poate ca de vina e genetica. Sau poate ca de vina … suntem noi care perpetuam aceasta educatie.

Si ne miram ca cei care ajung la guvernare smanglesc tot ce prind. Poate ca si noi in locul lor am face la fel. Atat timp cat sunt invatati de mici ca a fii ‘ot e bine si a fii cinstit e rau, atat timp cat aproape toata lumea isi face un titlu de lauda din ciupeala la orice nivel, de nu ar fura si ei. Cu ce suntem noi mai presus decat ei cand FURAM topul de hartie de la munca ca sa-l ducem acasa. Fiecare se descurca la nivelul la care poate. Ei fura miliarde din bugetul statului, noi mai ciupim cate ceva pe ici pe colo, tiganii ciordesc din buzunare etc. Si ajungem sa ne suparam cand strainii ne numesc un popor de hoti. Adevarul doare. Si … fiecare popor are conducatorii pe care ii merita.