Intamplari stranii …

Muntii Sebesului
Cam acum o saptamana am vazut la B1 emisiunea Codul lui Oreste. Editia era despre intamplari stranii in Bucegi si invitati erau 2 tipi de la revista Lumea Misterelor daca am inteles eu bine. Cu ocazia asta mi-am amintit si eu de cateva chestii ciudate de pe munte.
Nu de putine ori, mergand pentru prima oara pe un traseu am avut senzatia ca am mai fost pe acolo. Uneori vizualizam in minte exact ce urmeaza dupa o cotitura a potecii, ca si cum as fi fost de n’spe mii de ori pe acolo si stiam drumul.

Pe platoul din fata cabanei Caraiman daca te uiti la versantul din stanga ei, cel de deasupra Jepilor, In mijlocul peretelui de stanca am vazut o gaura, dupa aprecierea mea de la distanta aia perfect rotunda. Partea ciudata e ca nu am vazut-o de fiecare data cand am fost acolo chiar daca am cercetat peretele cu atentie. S-a intamplat sa nu o vad intr-un anumit moment si dupa cateva ore sa o zaresc.
O alta chestie ciudata, din povestiri de data asta tine de drumul vechi care cobora de la Babele la Pestera. Drumul incepea undeva in spatele Sfinxului si se iesea undeva in dreapta celui actual. Povestea o stiu atat de la un unchi care in timpul razboiului a fost Vanator de Munte la unitatea din Predeal cat si de la tatal meu. Undeva pe acest drum daca te uiti pe peretele din dreapta se vede un cap de dac, cu tot cu caciula, in genul celui facut recent pe malul Dunarii. La un moment dat traseul a fost inchis. Varianta oficiala a fost ca drumul s-a rupt, dar lumea vorbea ca de fapt a fost inchis din cauza acelui dac. Care e adevarul, nu stiu. Nu am coborat pe acolo deoarece nu stiam daca drumul e intr-adevar rup sau nu si nu eram echipat pentru a incerca sa trec peste o eventuala astfel de portiune, iar cei cu care mai mergeam nu au vrut sa incerce acel traseu.

Later edit: cine doreste poate lua acest post ca pe o leapsa cu intamplari stranii de pe munte sau de aiurea.

5 thoughts on “Intamplari stranii …

  1. Culian

    februarie 19, 2010 at 12:10pm

    Ce ai experimentat tu pe acel traseu se numeste "déjà vu" si poate avea mai multe explicatii:
    – experienţa déjà vu se poate datora faptului că am văzut imagini sau auzit povestindu-se despre aceasta cu mulţi ani înainte
    – e posibil ca sentimentul de déjà vu să fie provocat de o acţiune neurochimică în creier care nu are legătură cu experienţa din trecut. Ne putem simţi ciudat şi identifica sentimentul cu o amintire chiar dacă experienţa este complet nouă.
    Prin urmare sentimentul că am mai fost acolo cândva se datorează faptului că într-adevăr am mai fost. Am uitat doar cea mai mare parte din experienţa originală deoarece nu i-am acordat suficientă atenţie prima dată. Experienţa originală este posibil să fii avut loc doar cu câteva secunde sau minute mai devreme.

  2. ₤utic

    februarie 19, 2010 at 12:20pm

    Nu e vorba doar de UN traseu. mi s-a intamplat de multe ori, pe trasee diferite, Atat in Bucegi cat si in Piatra Craiului, Fagaras etc. Si daca in Bucegi am mai fost si cand eram copil impreuna cu parintii, in alte masive nu am ajuns decat mult mai tarziu. Ceea ce mi se pare ciudat e ca in Retezat spre exemplu mergand pe poteca, stiam ca dupa curba trebuie voi avea in fata ochilor un anumit peisaj si asa era.

  3. Anonymous

    februarie 28, 2010 at 3:52am

    Asta poate (in afara cazurilor enumerate de Culian) fi din cauza faptului ca tu ca si constiinta poti "vedea" dincolo de materie: Atat in spatiu cat si in timp. Oricine poate face asta: Nostradamus a vazut in viitor (si-a prezis moartea cu exactitate).Aceasta vedere poate fi exacta sau schimbata de perceptia ta si devine vaga.

    Einstein intelegea toata materia ca un spatiul in care aceasta e compresata guvernata de anumite legi iar timpul era vazut ca un rau (apa curgatoare) total independent de restul fortelor. Dar daca sunt deja contopite si practic timpul deja a alterat materia si doar constiinta noastra se plimba prin materie si nu timpul este cel ce ne afecteaza?
    Asta ar putea explica cum o parte din tine "constiinta sau suflet" reuseste sa vada in fatza putin. Tu find la momentul 0 cu constiinta, aceasta sare la momentul 1 min de ex.
    Ceea ce spun(probabil corect sau nu :D) este ca Timpul nu trebuie sa-l vedem ca si perioda ci sa incercam sa-l vizualizam ca si materie.
    Acum toate aceste elemente (materia stim ca e finita, timpul – vazut ca si materie, nici el nu poate fi decat finit.

    Asta poate insemna cum zic unii de Big Bang ca totul porneste de la o explozie a particulelor la momentul 0 ca timp de fapt pot fi toate elementele deja acolo dintotdeauna si pt totdeauna noi fiind aceia care trecem prin materie. Sa ne imaginam ca un drum de 100 km (timpul de la facerea Universului pana la contopirea acestuia) exista dintotdeauna si noi parcurgem de la km 30 la km 32 cu masina (aceasta fiind constiinta sau sufletul) cu viteza constanta (viteza ar putea fi trecerea timpului). Km 30 – 32 ar putea fi viata noastra. Cea ce credem despre timp acum, e ca incepe de la 0 si se termina candva, dar daca e comparat cu acest drum atunci putem spune cand incepe si cand se termina. Si de fapt el se afla acolo dintotdeauna si noi sunt aceia care suntem in trecere prin timp/spatiu.
    Ceea ce spun e ca timpul nu trebuie vazut ca ceva independent de materie ci ca poate el este materie si noi il vedem gresit.

    Iar daca prin constinta tu ai fost pt o secunda dupa curba si ai vazut ce era acolo probabil constiinta a sarit pt moment de pe drumul constant trebuia sa il faca.

    Sper ca m-am facut inteles 😉

  4. Anonymous

    aprilie 21, 2010 at 7:48pm

    lucruri paranormale… am si eu multe de povestit. osa vi le spun odata

Ai ceva de comentat? Atunci, ce mai astepti?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.